A XV-a ediție a simpozionului literar „Poeții nemuririi noastre”, care a avut loc sâmbătă, la Centrul Cultural din Dumbrăveni, a avut ca eveniment central lansarea lucrării „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului”, scrisă de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, împreună cu tânărul cercetător Alexandru Simion.
La manifestare au participat academicienii din Republica Moldova Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Ion Mereuță, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, deputatul Ștefan Alexandru Băișanu, președintele Asociației Naționale „Cultul Eroilor” – Filiala Suceava, generalul în rezervă Ioan Burlui, oameni politici și de cultură din Republica Moldova și din România, alături de un numeros public interesat de istorie și poezie.
În deschidere, participanții au fost salutați printr-o intervenție online și de președintele Academiei de Științe a Moldovei, academicianul Ion Tighineanu. Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a captat atenția audienței cu prezentarea unor aspecte inedite ale personalității de excepție a voievodului Ștefan cel Mare, atât ca apărător al creștinătății, cât și din perspectiva impactului pe care l-a avut asupra identității românești.
Lucrarea „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului”, bogat ilustrată, aduce o nouă imagine a relațiilor dintre Țările Române și Europa renascentistă, evidențiind rolul voievodului moldovean în constituirea unor alianțe diplomatice și culturale.
- Ștefan cel Mare – „rege al Daciei”
Pe baza unor documente noi descoperite, acad. Ioan-Aurel Pop a subliniat că Ștefan cel Mare, „cel mai important principe român din Evul Mediu, cu aspirații clare îndreptate spre lumea modernă”, a fost primul care a fost numit „rege al Daciei” și tot el a fost primul care a încercat o conducere unitară a ținuturilor românești. Academicianul a afirmat că Ștefan cel Mare „a refăcut Dacia”, fiind domn al Moldovei, domn al Țării Românești și conte al Transilvaniei.
„Ștefan al III-lea, cel Mare, și-a numit țara căreia îi zicem azi Moldova, Țara Românească. În scrisoarea trimisă Senatului Veneției la 1477, marele domn se plânge <că cealaltă Valahie> nu e statornică în alianța contra turcilor și că el trebuie să intervină mereu cu oastea acolo ca să pună domn vrednic și antiotoman. Cealaltă Valahie era pentru el Țara Românească pentru că prima Valahie era Moldova. Prin urmare, adevărata Valahie pentru marele domn, pentru domnul de la Suceava, era Moldova”, a spus Ioan-Aurel Pop.
Academicianul a subliniat că Ștefan a adus țara de la sudul Carpaților „sub ascultarea sa de mai multe ori” și timp de aproape 17 ani a fost numit domn al Valahiei propriu-zise, adică al Munteniei. De asemenea, a fost numit conte sau guvernator al Transilvaniei. A stăpânit peste 100 de sate, târguri și cetăți în Transilvania, fiind „cel mai bogat feudal din această țară”. A creat episcopie, ajunsă la scurtă vreme mitropolie românească, aproape de Cluj, a pus stema Moldovei peste tot și mai există și astăzi de pe Târnave până în zona Dej încrustații în piatră cu bourul Moldovei, a precizat președintele Academiei Române. „Prin averile pe care le avea în Transilvania, a fost în primii 5 magnați ai Ungariei” și în Transilvania „se purta ca un guvernator și era tratat ca un guvernator”, a domnit 47 de ani „în vremuri extraordinare, când Moldova toată, cu peste 100.000 de kilometri pătrați, avea suprafața Belgiei, Olandei și Danemarcei la un loc, de la Carpații Orientali până la Nistru”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.
Sub Ștefan, Moldova a devenit putere maritimă, prin porturile de la Cetatea Albă și Chilia.
Ștefan cel Mare a fost „cel mai important conducător politic și militar pe care l-au avut românii în Evul Mediu, unul de talie europeană, singurul român de obârșie și român politic, pe care Papa de la Roma l-a recunoscut drept atlet al lui Hristos („athleta Christi”), adică luptător în prim-plan alături de toată Europa în lupa de stăvilire a avansării Semilunii spre centrul continentului. Era creștin, era moldovean și era român”, a spus Ioan-Aurel Pop. În vremea lui, „Moldova era o țară respectată”. Titlul de „athleta Christi” a mai fost acordat de papi și voievodului Ioan (Iancu) de Hunedoara pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creștină de invaziile otomanilor, precum și fiului său Mathias, regele Ungariei, dar ambii erau de religie catolică.
Documentele pe care Ioan-Aurel Pop și Alexandru Simion și-au bazat lucrarea au fost descoperite în arhive din Veneția, Roma, Milano, Mantova, Florența, München, Paris, Barcelona etc. și sunt în limbile latină, italiană, germană, franceză ori spaniolă. De exemplu, Veneţia l-a numit „rege al Daciei” și i-a spus explicit „dacul” domnului Moldovei, iar la Europa Răsăriteană se referea folosind numele „Dacia” (Hungaria, Polonia, Dacia et Crouatia).
- Rectorul USV, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a recitat „Odă (în metru antic)”
Academicienii moldoveni au avut cuvinte de apreciere la adresa cărții și a istoricului Ioan-Aurel Pop și au evocat, la rândul lor, cu emoție personalitatea voievodului. În semn de apreciere, acad. Ion Mereuță, președintele Academiei de Științe Medicale din Rep. Moldova, i-a conferit „Medalia de aur” a acestei instituții.
Rectorul USV, prof. Mihai Dimian, a vorbit despre perioada studiilor, când a fost departe de țară și a spus că o carte precum lucrarea academicianului Ioan-Aurel Pop „ne hrănește sufletul românesc și creștin”. Și pentru că evenimentul de la Dumbrăveni se desfășoară sub auspiciile poeziei, rectorul a oferit un moment inedit, recitând „Odă (în metru antic)”, de Mihai Eminescu.
Universitarul sucevean a făcut astfel tranziția la următoarea secțiune a simpozionului, în care elevii Josua Pavel și Natanael Strugariu au susținut câte un recital la pian, iar profesorul Samuel Rangu a cântat o colindă. Două eleve, Iulia Hlamagă și Emanuela Dănilă, au recitat poezii din creația proprie și consilierul local Cristinel Mustață a recitat versuri de Grigore Vieru. Toți au fost răsplătiți cu diplome de gratitudine din partea Primăriei și Consiliului Local Broșteni și cu câte un volum „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului”.
Au susținut alocuțiuni invitații din Republica Moldova, vechi parteneri ai manifestărilor culturale de la Dumbrăveni, iar generalul Ioan Burlui i-a conferit primarului din Dumbrăveni, Ioan Pavăl, medalia asociației „Cultul Eroilor”, pentru promovarea neobosită a valorilor naționale.
- 20 de profesori și învățători au devenit „Cetățeni de onoare” ai comunei Dumbrăveni
A treia parte a manifestării a fost dedicată înmânării, de către primarul Ioan Pavăl, a titlului de ,,Cetăţean de onoare” al comunei Dumbrăveni președintelui Raionului Sîngerei, Cristian Cainarian, primarului din Sîngerei, medicul Arcadie Covaliov, Florentinei-Lilica Paraschiv, din Galați, și lui Gheorghe Pamparău, din Dumbrăveni, „pentru întreaga activitate culturală, promovarea valorilor spiritualității românești și a prestigiului comunei Dumbrăveni”.
De asemenea, Consiliul Local Dumbrăveni a conferit acest titlu, înmânat de primar, și unui număr de 20 de profesori și învățători pensionari din comună, „pentru întreaga cariera didactica în sprijinul educației și culturii și promovarea prestigiului comunei Dumbrăveni”: Andrei Alexandru, Rodica Aparaschivei, Ion Aparaschivei, Lucreția Apetrei, Gheorghe Burescu, Virginia Carpăn, Lucreția Ifrim, Ștefan Lupașcu, Maria Mihai, Mihaela Negură, Elena Oboroceanu, Elena Pavăl, Angelica Mursa, Ionel Mursa, Neculai Ovidiu Spiridon, Veronica Slabu, Maria Andrieș, Angela Onucu, Alexandru Carlig, Viorica Ana Achiricesei.
În cadrul evenimentului au mai fost acordate premii unor elevi și profesori de la Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” din Dumbrăveni, pentru rezultatele obținute la diverse activități școlare. Toți cei care au urcat pe scenă au avut șansa să primească un exemplar din lucrarea „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului”. Totodată, strădania primarului Ioan Pavăl și a secretarului comunei, Mihai Chiriac, de a menține înaltul standard al manifestărilor culturale de la Dumbrăveni a fost evidențiată de către toți invitații.
