„Noi, colectiviștii”



„Noi, colectiviștii”
„Noi, colectiviștii”

“Cămine culturale noi în județul Rădăuți”
Activitatea căminelor culturale, prin stăruințele conducătorilor se îndreaptă și spre pătura țărănească. Pentru ridicarea nivelului cultural al sătenilor trei cămine culturale din județ și-au inaugurat Duminică, 4 Februarie a.c., cursurile țărănești anume: căminul cultural «Petrișorul» din Horodnic de Sus, căminul cultural «Alexandru cel Bun» din Vicov de Jos și căminul cultural «George Tofan» din Bilca.
Inaugurarea cursurilor din comuna Horodnic de Sus s’au făcut în prezența d-lui inginer Ilie Olteanu, de la Camera Agricolă Rădăuți, care a ținut cu această ocazie și o prelegere despre «Îngrășarea pământului». La aceste cursuri au participat foarte mulți săteni și gospodine, cari au rămas încântați de binefacerile cu care îi învrednicește căminul lor cultural.
La Vicov de Sus, cursurile s’au deschis în prezența domnului Filimon Rusu, președintele Asociației Învățătorilor din Rădăuți, care a vorbit despre «Importanța căminelor culturale și a cursurilor țărănești»”.
„Suceava”, Anul II, nr. 420, 1 Aprilie 1940.
„Noi, colectiviștii”
Folosind creditele acordate de stat și posibilitățile proprii, noi, colectiviștii din Bucecea, am hotărît ca în acest an să cumpărăm 150 juninci, 100 oi, 20 scrofițe și 180 purcei. Purceii îi vom crește și îngrășa pînă la 100-120 kg fiecare, apoi îi vom vinde statului, pe bază de contract. În scopul asigurării bazei furajere, afară de faptul că avem însămînțate din toamnă 12 ha cu secară pentru masa verde am stabilit să cultivăm 80 ha cu porumb siloz (din care 25 ha le vom iriga), precum și 50 ha cu trifoi, 20 ha cu borceag, 27 ha cu lucernă pentru masă verde. Vom construi un grajd pentru 50 taurine, un padoc pentru viței, un umbrar pentru tabăra de vară, o maternitate pentru scroafe. Toate aceste adăposturi le vom construi folosind gospodărește fondurile proprii și creditele acordate de stat”.
„Zori noi”, Anul XV, nr. 4142, Suceava, Sîmbătă 1 aprilie 1961.



Recomandări

Aproape 40 de școli și grădinițe au fost relocate, unele în pridvorul bisericii, în cămine culturale sau în clădirile unor firme

30 de ani – generația de aur a Școlii Normale Suceava. Bucurie, emoții nesfârșite, recunoștință, prețuire

30 de ani – generația de aur a Școlii Normale Suceava. Bucurie, emoții nesfârșite, recunoștință, prețuire
30 de ani – generația de aur a Școlii Normale Suceava. Bucurie, emoții nesfârșite, recunoștință, prețuire