“Noaptea cea mai lungă”, manifestarea culturală de confluență artistică organizată sub egida Consiliului Județean Suceava de Complexul Muzeal Bucovina, în data de 22 decembrie a.c. (când calendarul marchează momentul solstițiului de iarnă – prima zi de iarnă astronomică, urmată de cea mai lungă noapte a anului), s-a desfășurat, la cea de-a VII-a ediție, sub semnul împlinirii a două decenii de la evenimentele din decembrie 1989, evenimente care s-au înscris în istorie ca Revoluția Română care a înlăturat sistemul comunist.
Manifestarea, care în anul 2003 – atunci când a fost concepută – s-a dorit a fi un Revelion al Artelor care să încoroneze întreaga activitate culturală desfășurată pe parcursul anului la Suceava, s-a structurat în ultimii ani pe trei secvențe esențiale: un medalion omagial, dedicat unei personalități care prin atitudinea și prin întreaga activitate desfășurată merită prețuirea și recunoștința comunității, un moment comemorativ închinat celor care s-au jertfit pentru libertate și segmentul de final, un concert de colinde care de trei ani este susținut de formația „Hara”, aceeași care, prin organizarea unei tombole, oferă, ca dar de neuitat, câștigătorului, colindul la domiciliu.
O sărbătoare a prietenilor
Organizată în foaierul Muzeului de Istorie, unde palierul din capul scării ce duce către etaj a devenit scenă pentru desfășurarea manifestării, „Noaptea cea mai lungă” s-a deschis în prezența reprezentaților organizatorilor, a invitaților și a publicului, pe care l-am remarcat, an de an, ca fiind fidel acestei „sărbători a prietenilor”, așa cum a definit-o unul dintre participanți.
Circumscrisă programului „Crăciun în Bucovina”, care a îmbrăcat Suceava în straie de sărbătoare, „o manifestare de forță”, așa cum a apreciat-o în cuvântul său vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Vasile Ilie, „Noaptea cea mai lungă” a debutat cu momentul care l-a avut ca personaj axial pe artistul plastic humorean Radu Bercea.
Radu Bercea, „un apropiat al muzeului” și „un apropiat al oricărei instituții culturale”
Radu Bercea, pe care directorul CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, l-a numit „un apropiat al muzeului”, așa cum, de altfel, este „un apropiat al oricărei instituții culturale” pentru că răspunde întotdeauna cu promptitudine solicitărilor și este un colaborator serios, a împlinit în această vară vârsta de 70 de ani.
A fost un an în care a fost antrenat într-o mulțime de evenimente, dar și un an în care, așa cum a subliniat scriitorul Ion Drăgușanul, lui Radu Bercea i s-a acordat atenția cuvenită, ca fost deținut politic, prin conferirea „Trofeului Bucovinei” și a „Certificatului de Martir al Spiritualității Românești”.
Tot în acest an Radu Bercea a fost onorat de Fundația Culturală a Bucovinei cu premiul pentru grafică pentru albumul „Memoria retinei gulagului românesc” și, cu câteva ore înainte de a începe „Noaptea cea mai lungă”, a primit premiul „Opera omnia” la Salonul Anual 2009 organizat de Centrul Cultural Bucovina.
„Un artist complet”
Vicepreședintele CJ Suceava Vasile Ilie i-a înmânat lui Radu Bercea „Diploma de excelență”, iar Ion Drăgușanul a anunțat asistența că, pe data de 27 ianuarie 2010, va fi lansat volumul-album „Radu Bercea – Mărturii din Infern”, volum din seria publicațiilor „Anul Mircea Streinul”, personalitate care, ca și Radu Bercea, s-a născut la Cuciurul Mare, lângă Cernăuți.
„Câți dintre cei care au trecut prin experiențele de viață pe care le-a îndurat Radu Bercea au avut puterea de a face o artă atât de delicată?”, a întrebat retoric Ion Drăgușanul.
Radu Bercea este „un artist complet”, așa cum a spus graficianul Mihai Pînzaru PIM, „un artist care prin stilul său marchează o etapă de evoluție a plasticii în Bucovina”.
Doi câștigători la tombolă, extrași de altă generație Bercea
Și dacă Radu Bercea, care se exprimă mai bine prin grafică decât prin cuvinte, ne-a poftit, (după mulțumirile adresate tuturor celor care au venit alături de el la acest moment de recunoștință) „să ne revedem, peste 20 de ani, tot aici” (semn că vârsta nu-l împiedică să-și continue proiectele), alți purtători ai numelui, din altă generație, nepoții săi, Alexandru și Ana, au făcut trecerea către alt moment al manifestării, extrăgând din urnă biletele câștigătoare ale tombolei „Hara te colindă la tine acasă”.
Două bilete extrase de cei doi nepoți, doi câștigători, Girigan Corina și Hărătău Alexandru, ambii din cartierul Cuza Vodă Burdujeni, pe care Flavius Buzilă, conducătorul formației „Hara”, „vătaf și gură mare”, cum s-a prezentat el, urma să-i colinde la domiciliu în acea seară.
„Lumină pentru libertate”
Sub semnul celor două decenii de la Revoluția din Decembrie 1989 (marcat prin arborarea, deasupra intrării în foaierul muzeului, de un steag cu centrul decupat, dar cu două steme aplicate pe segmentul de culoare roșie – câte o stemă pentru fiecare deceniu care s-a scurs de la declanșarea evenimentelor) participanții s-au deplasat în Piața Drapelelor, unde au fost aprinse lumânările așezate pe paviment în formă de cruce.
Moment comemorativ intitulat de organizatori „Lumină pentru libertate”, lumină aprinsă pentru sufletele celor căzuți, cărora le datorăm libertatea de astăzi.
„Hara colindă Bucovina la Muzeul de Istorie”
A urmat apoi, având ca principal element de fundal bradul împodobit de Crăciun, concertul trupei „Hara”.
Concert pe care-l consemnez în cronica acestor nopți (pe care o țin de la prima ediție) cu genericul propus de Flavius Buzilă: „Hara colindă Bucovina la Muzeul de Istorie din Suceava”.
Un concert în care au predominat colindele, la care s-a cerut, pe anumite secvențe de interpretare, participarea activă a publicului.
Public care s-a bucurat, a aplaudat și a beneficiat la final de autografele membrilor trupei oferite pe cel mai recent CD.
Cât despre colindul la domiciliu, acesta s-a petrecut doar la primul dintre cei doi câștigători ai tombolei, întrucât, la contactul telefonic al directorului Emil Ursu, cel de-al doilea, minor, a declinat, în lipsa părinților, primirea colindătorilor.
Așa s-a încheiat încă o ediție a manifestării „Noaptea cea mai lungă”.
