„Noaptea cea mai lungă”, manifestarea cu care Muzeul Bucovinei și-a încheiat programul activităților de peste an, acțiune care s-a structurat într-o formulă care include trei momente esențiale, s-a desfășurat duminică, în municipiul Suceava, cu participarea unui public deja fidel acestui eveniment.
240 de lumânări aprinse în memoria eroilor Revoluției din decembrie 1989
Manifestarea, care a avut ca moment de deschidere comemorarea eroilor Revoluției din decembrie 1989, prin aprinderea lumânărilor dispuse în formă de cruce pe platoul din fața Monumentului Martirilor și Eroilor Bucovinei (amplasat în Piața Drapelelor), a continuat apoi la Muzeul de Istorie.
Dacă în fața celor 240 de lumânări aprinse (câte zece pentru fiecare an care a trecut de la evenimentele din decembrie 1989) au poposit doar o mână de suceveni, între care s-au aflat câțiva participanți la Revoluție, precum și un grup de tineri liceeni care și-au exprimat, tăcut dar vizibil, dorința unirii Basarabiei cu România, la Muzeul de Istorie publicul s-a diversificat și a crescut numeric.
Rămâne însă observația că la momentul comemorativ cu genericul „Lumină pentru libertate” nu au participat nici o oficialitate locală sau județeană și nici reprezentanții de vârf ai unor instituții descentralizate, cei mai avantajați beneficiari ai schimbării de regim care s-a produs în decembrie 1989.
Medalion omagial dedicat conf. univ. dr. Mircea Ignat
„Noaptea cea mai lungă”, noaptea solstițiului de iarnă, care marchează intrarea în iarna astronomică, a continuat la Muzeul de Istorie, care și-a întâmpinat oaspeții într-un cadru împodobit cu ghirlande de brad și ornamente luminoase specifice sărbătorilor hibernale.
Cel de-al doilea moment al manifestării a constat într-un medalion omagial dedicat conf. univ. dr. Mircea Ignat, un nume de referință în domeniul arheologiei pre și proto istorice din România, care cu puțin timp în urmă a trecut pragul vârstei de 70 de ani, marcând totodată 50 de ani de activitate arheologică (prilej cu care a fost editată lucrarea cu titlul „Semper fidelis. In honorem magistri Mircea Ignat”).
De-a lungul anilor, medalionul omagial a vizat o serie de personalități culturale și științifice sucevene, precum scriitorul Onu Cazan, graficianul satiric Mihai Pânzaru PIM, slujitorii scenei locale Marcel Horodincă și Rodica Dominte, cantautorul folk Cornel Angelescu, poeții Dumitru Oniga, Vasile Pânzariu și Ion Beldeanu, artistul plastic Radu Bercea, arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc și muzeograful Mihai Vasiliu.
„Un arheolog care face cinste Bucovinei și întregii bresle de istorici și arheologi din România”
După salutul de gazdă adresat participanților de Constantin-Emil Ursu, directorul instituției muzeale sucevene, arheologul dr. Bogdan Petru Niculică a prezentat un laudatio în care a conturat principalele coordonate ale vieții și activității lui Mircea Ignat, „patriarhul arheologiei sucevene”, un „formator de oameni și caractere”, așa cum a subliniat el. Conf. univ. dr. Mihai Lazăr, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, l-a apreciat pe Mircea Ignat ca fiind „un vector de calitate intelectuală”, care „a îmbinat în mod fericit activitatea didactică și cea de cercetare”, „un arheolog care face cinste Bucovinei și întregii bresle de istorici și arheologi din România”.
Declarând că se simte copleșit de elogii, Mircea Ignat, care a rememorat întâmplări de la începuturile activității sale la muzeu, a mărturisit că aprecierile îi provoacă îngrijorări și se simte „îndatorat să continue să slujească Muzei Clio”.
Înmânarea diplomei și premiului de către directorul Constantin-Emil Ursu s-a soldat cu aplauzele asistenței.
Colinde bătrânești, colinde haiducești și colindele din Ardeal cu trupa Hara
Trecerea către următorul moment, concertul trupei Hara, a fost asigurată de doi liceeni suceveni, Andrei Mihai și Lavinia Gafencu, care au prezentat un miniconcert de muzică folk.
Desigur, cel mai așteptat punct din programul serii, care a mobilizat cea mai consistentă participare, a fost concertul de colinde susținut de trupa Hara, concert care a cuprins, ca și în anii anteriori, colinde bătrânești, colinde haiducești și colindele din Ardeal, care au răsunat sub cupola instituției muzeale sucevene.
De la cunoscuta piesă „Scoală, gazdă, și-ți ie gubu”, la „Marlin Darlin”, piesele prezentate de trupa Hara au fost aplaudate de cei prezenți.
Publicul a participat interactiv și a cântat împreună cu membrii formației într-o atmosferă de sărbătoare. Muzeul de Istorie a putut fi vizitat gratuit pe parcursul întregii seri.
