Nivelul ridicat de acid uric, asociat cu hipertensiunea arterială



Nivelul ridicat de acid uric, asociat cu hipertensiunea arterială
Nivelul ridicat de acid uric, asociat cu hipertensiunea arterială

Nivelul ridicat de acid uric din sânge este asociat cu hipertensiunea arterială, potrivit unui studiu realizat pe adolescenți, publicat marți, în revista americană de specialitate Journal of the American Medical Association (JAMA), și citat de AFP. „Dacă reducem nivelul de acid uric, la majoritatea pacienților, se poate reduce tensiunea arterială”, a explicat doctorul Daniel Feig, profesor de pediatrie renală la Facultatea de Medicină Baylor din Houston, principalul autor al studiului.
„Astfel, aceasta ar putea fi una dintre explicațiile mecanismului prin care anumite persoane dezvoltă hipertensiune arterială și ar putea deschide noi căi pentru noi tratamente”, a mai precizat Feig.
Acidul uric este un deșeu rezultat din metabolizarea alimentelor și este produs de ficat și rinichi. Un exces de acid uric poate provoca gută, care rezultă din acumularea de cristale ale acidului uric în articulații.
În cadrul studiului, Feig și echipa sa au tratat 30 de adolescenți care sufereau de hipertensiune arterială și prezentau niveluri ridicate de acid uric în sânge, folosind medicamentul denumit allopurinol. Acest medicament reduce nivelul de acid uric și este folosit în tratamentul gutei.
În cadrul studiului, cercetătorii au tratat 15 adolescenți cu allopurinol, administrat de două ori pe zi, timp de patru săptămâni. Altor 15 adolescenți li s-a administrat un placebo.
După o pauză de două săptămâni, cele două grupuri au inversat tratamentele. Astfel, primului grup i s-a administrat un placebo, în timp ce al doilea a fost tratat cu allopurinol.
Tensiunea arterială a revenit la normal în cazul a 20 din cei 30 de adolescenți tratați cu allopurinol.
„Acest tratament este departe de a fi o terapie suficientă pentru combaterea hipertensiunii arteriale, dar rezultatele acestui studiu reprezintă o premieră în înțelegerea mecanismului de funcționare a acestei boli”, a explicat Feig.
Studiile realizate anterior pe șoareci au arătat că un nivel ridicat de acid uric poate fi asociat cu hipertensiunea arterială.
„Terapiile existente folosite împotriva hipertensiunii arteriale sunt dovedite și nu sunt periculoase, în timp ce tratamentele pentru reducerea nivelului de acid uric nu sunt suficient de sigure pentru a fi utilizate ca primă terapie pentru hipertensiune la marea majoritate a pacienților”, a explicat cercetătorul.
Efectele secundare posibile sunt diareea, starea de vomă, dar și probleme ale ficatului și chiar, în cazuri rare, sindromul Steven-Johnson, care poate fi fatal.
Tratamentele existente împotriva hipertensiunii dau rezultate complete doar în cazul a 40% dintre cei care se tratează în mod constant.