Fântâni secate, terenuri nearabile, cu un pământ uscat ca piatra, recolte compromise, oameni nevoiți să care apa pe care o beau de la kilometri distanță și să plătească cisterne care să le umple fântânile, acestea sunt doar câteva din efectele pe care seceta de anul acesta le-a produs, dar consecințele pot fi și mai grave.
Conform măsurătorilor făcute de specialiștii Sistemului de Gospodărire a Apelor în cele 100 de foraje de studiu din județ, nivelul pânzei freatice a scăzut îngrijorător de mult în localitățile din jurul Sucevei, nivelul apelor subterane fiind mai mic cu 1,5 metri decât cotele normale.
Seceta a afectat mai puțin localitățile din zona de munte a județului, unde, chiar și așa, nivelul pânzei freatice a scăzut cu mai bine de jumătate de metru.
Inginerul SGA Cristian Ruxandari a declarat: “Scăderea nivelului pânzelor freatice este semnificativă, pot fi considerate chiar cote istorice, dar nu sunt cele mai mari scăderi înregistrate până acum. Au existat și perioade mai secetoase în istorie. Asta nu înseamnă că situația de acum nu este îngrijorătoare”.
Tocmai de aceea, SGA Suceava a trimis adrese primăriilor și prestatorilor de servicii de furnizare de apă din județ, solicitându-le să fie înștiințați de problemele care apar în privința alimentării cu apă a populației.
În mod ciudat, deși chiar la o aruncătură de băț de municipiul Suceava, în satul Sf. Ilie, fântânile au secat, iar acest fenomen se manifestă cu siguranță și în alte zone din județ, nici una dintre primării nu a confirmat să existe ceva probleme.
O situație dificilă a fost semnalată totuși de ACET în Rădăuți, unde scăderea debitului râului Suceava a afectat puțurile de alimentare cu apă potabilă, nivelul acestora scăzând cu aproximativ jumătate de metru.
Pentru a putea fi furnizată în continuare apă populației, fără restricții, a fost necesară limitarea consumului industrial, aceasta fiind prima măsură care se ia în astfel de cazuri.
Debitele râurilor, de trei ori mai mici decât în mod normal
Efectele secetei sunt ușor vizibile mai ales când e vorba de râuri, ale căror debite au scăzut atât de mult încât se apropie de cele mai mici cote din istorie.
După aproape o jumătate de an fără ploi semnificative, debitul Siretului a ajuns la 1,80 metri cubi pe secundă și se apropie rapid de minimul absolut înregistrat până acum, de 1,66 metri cubi/secundă. Spre comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, debitul râului Siret era de 5,70 metri metri cubi/secundă.
Nici râul Suceava nu stă mai bine, pentru că debitul său, care anul trecut era de 10 metri cubi/secundă, a ajuns acum la 3 metri cubi/secundă.
Apă potabilă după program și interzisă pentru anumite activități
Dacă perioada de secetă se va prelungi și mai mult, punând în pericol alimentarea cu apă a localităților, SGA Suceava ar putea fi nevoită să ia niște măsuri dure, dar necesare, prin care să asigure populației acces la apă potabilă.
În funcție de gravitatea situației, acestea merg de la oprirea fântânilor arteziene, stoparea activității spălătoriilor auto, reducerea consumului de apă în scopuri industriale, până la stoparea totală a utilizării resurselor de apă potabilă în industrie.
În cel mai rău caz, se poate ajunge chiar la furnizarea apei potabile către populație după un program strict, cât să asigure necesitățile individuale.
Directorul SGA Suceava, Ioan Corjuc, a precizat că încă nu e cazul să fie luate asemenea măsuri, care au fost gândite de specialiști tocmai pentru a face față unor probleme de acest gen, județul Suceava având avantajul unui bazin hidrografic bogat și a reliefului mai înalt decât în alte județe, unde seceta are efecte mult mai dezastruoase.
