Nivelul de trai va scădea dacă salariile cresc peste sporul de productivitate

Creșterea salariilor peste sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă și nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Banca Națională nu este împotriva creșterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă. Pentru economia românească nu poate fi decât benefică o creștere cât mai rapidă a salariilor, pentru a avea un standard de viață tot mai ridicat, a depăși decalajul istoric care ne separă de țările occidentale și a opri migrația forței de muncă. Trebuie însă să privim cu luciditate și să afirmăm răspicat că o creștere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă”, a spus șeful băncii centrale.
Mugur Isărescu a atras atenția asupra pericolului creșterii prețurilor și a deprecierii monedei naționale: „Creșterea mai rapidă a salariilor decât a productivității muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, întrucât decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai târziu în creștere galopantă a prețurilor, depreciere a monedei naționale, îndatorare externă”.
Toate acestea influențează negativ investițiile și de aceea întârzie, în loc să grăbească, convergența reală a economiei, a explicat Isărescu.
El a arătat că, în ultimii ani câștigul de productivitate anual s-a cifrat la niveluri impresionante, de 10% și peste în fiecare an.
„Chiar și această creștere a fost însă net depășită de aceea a salariilor, iar aceasta explică saltul dramatic al deficitului extern, precum și presiunile inflaționiste în creștere în ultimul an și jumătate. Așadar, pornim la drum cu o povară serioasă. Mă întreb însă ce se va întâmpla în momentul în care creșterea productivității muncii se va atenua”, a continuat guvernatorul BNR.
Or, tendința de atenuare a creșterii productivității muncii este strâns legată de rigiditățile din economie, de problemele de infrastructură, de încetinirea procesului de restructurare economică, a explicat Isărescu.
„Având în vedere toate aceste aspecte, Banca Națională nu este adepta încetinirii creșterii salariilor, ci militează pentru crearea condițiilor care să facă durabilă această creștere și să îi mențină caracterul real. La urma urmei, salariile pot fi majorate oricât din punct de vedere nominal. Piața însă nu va recunoaște decât creșterea acoperită de spor de productivitate. Restul se transformă în inflație și depreciere a monedei naționale, aducând nivelul real al creșterii salariilor acolo unde el are acoperire în producție și în productivitate”, a punctat Isărescu.
Deprecierea leului, inevitabilă
Scăderea competitivității produselor românești, ca urmare a creșterii mai rapide a salariilor decât a productivității, va atrage, în mod inevitabil, deteriorarea balanței comerciale, și în final deprecierea cursului valutar, apreciază Mugur Isărescu.
„Nu există nici o îndoială că stabilitatea cursului în condițiile deteriorării competitivității produselor românești, ca urmare a creșterii mai rapide a salariilor decât a productivității, atrage inevitabil deteriorarea balanței comerciale și în final deprecierea cursului valutar”, a spus Isărescu.
El a menționat că echilibrul de pe piața valutară este înregistrat în condițiile unui mix de politici caracterizat printr-o politică monetară restrictivă, cu rate înalte ale dobânzilor, o politică fiscală insuficient de strictă și supusă în continuare unor presiuni pentru majorarea cheltuielilor publice concomitent cu diminuarea veniturilor, în timp ce creșterile salariale se situează de mai mult timp peste creșterile de productivitate.
„Acest mix nu este sustenabil. Pe termen lung nu se poate vorbi despre un echilibru valutar în condițiile descrise mai sus, chiar dacă pe termen foarte scurt nivelul ridicat al dobânzilor poate compensa efectele celorlalte politici”, a spus șeful băncii centrale.
El a apreciat că în prezent nu există factori de presiune semnificativă pentru cursul valutar în direcția aprecierii sau deprecierii acestuia, deși criza de pe piața financiară mondială generează temporar mișcări intr-o direcție sau alta.