Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat marți, la Consiliul Superior al Magistraturii, că în prezent procurorii studiază toate materialele depuse împreună cu sesizările privind crimele și abuzurile politice comise în perioada comunistă.
„Suntem în faza în care analizăm, studiem toate materialele depuse de cei care ne-au sesizat și urmează ca, în curând, materialul este destul de voluminos, să ne stabilim și direcțiile de acțiune”, a spus Tiberiu Nițu, care a venit la CSM pentru a participa la ședința Plenului Consiliului.
Întrebat dacă Alexandru Vișinescu va fi chemat în această săptămână la audieri, procurorul general al României a spus că nu poate să facă aprecieri „asupra distanței în timp când se va proceda la audieri”.
Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, că este dispus să-și asume răspunderea pentru suspendarea plății pensiilor torționarilor comuniști, dacă Parchetul începe o acțiune penală împotriva acestora, și i-a cerut atunci ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, să găsească o soluție juridică pentru rezolvarea problemei.
„Îmi angajez eu răspunderea – cu dumneavoastră împreună – cu torționarii, dacă avem orice fel de începere de acțiune penală din partea Parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul. Probabil că o să ne dea în judecată. Vorbiți și cu CSM, și cu toți cei care ne mai pot sprijini. Ăștia, marii anticomuniști care condamnau anticomunismul, văd că i-au lăsat pe torționari foarte bine. Haideți să luăm noi măsuri, care eram oameni tineri în ’89 și nefiind din același sistem cu ei putem să luăm măsuri”, i-a spus atunci Ponta lui Cazanciuc, în ședința Guvernului.
Totodată, premierul i-a cerut ministrului Justiției ca, în afară de Consiliul Superior al Magistraturii, să solicite un punct de vedere în acest sens de la Curtea Constituțională și de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Vreau să găsim soluția. Nu pot să cred că nu există nicio soluție juridică și doar ne uităm”, a mai spus Ponta.
Premierul declara, pe 13 august, că Guvernul își „asumă riscul” de a emite o ordonanță de urgență prin care pensiile speciale ale torționarilor comuniști vor fi reduse, dar preciza că decizia nu poate fi luată în lipsa unui „suport” juridic din partea Parchetului.
„Pe baza unor constatări ale Parchetului pot să intervin legislativ, pentru că altfel nu am voie să tai pensia cuiva, că mă dă în judecată și Curtea Constituțională a spus că nu am voie să mă ating de pensia nimănui. În măsura în care în care am un suport de la Parchet, nu mai aștept hotărâri judecătorești, imediat, prin ordonanță de urgență – dacă nu marii anticomuniști de la televizor poate fac un proiect de lege, însă sunt anticomuniști din gură, dacă nu o să fac eu Guvernul o ordonanță și o să reglementez acest lucru”, spunea atunci Ponta.
Șeful Executivului arăta că este „revoltător” faptul că la 24 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 nu s-a întâmplat nimic în acest sens, deși actualul președinte a condamnat comunismul în Parlament.
„După ce am avut tot felul de anticomuniști de mucava, ca domnul Băsescu, care condamna prin Parlament comunismul, nu s-a făcut nimic. La 24 de ani, să afle presa. Știa oare și Băsescu când condamna că nu face nimic? Sau te pomenești că o să spună Guvernului să se trezească! Și gândirea lor e identică”, a mai spus Ponta.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav.
În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu. Parchetul instanței supreme a precizat că dosarul a fost preluat având în vedere complexitatea cauzei și volumul mare de activități procesuale și procedurale ce urmează a fi efectuate în vederea soluționării cu celeritate a acesteia.
Potrivit președintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru, toți deținuții politici închiși în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat „au fost torturați fizic și psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului”, Alexandru Vișinescu fiind „responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său”.
Reprezentanții institutului au arătat că, între anii 1956 și 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil -, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.
De asemenea, IICCMER a depus la Parchet plângerile deținuților legate de tratamentele primite, așa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plângeri pentru care au primit zile de izolare), ca mărturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.
Potrivit IICCMER, Alexandru Vișinescu este primul dintr-o listă cu 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcții în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc în România.
Proiectul prin care sunt deconspirate faptele acestora este realizat de IICCMER în parteneriat cu Gândul.
Președintele executiv al IICCMER a precizat că în perioada următoare va fi prezentat cel de-al doilea caz investigat, respectiv cel al unei persoane care ar fi vinovată de moartea a peste 40 de deținuți, în câteva luni, alți 40 de supraviețuitori fiind identificați.
