La Călinești – Cuparencu, satul în care, cu câțiva ani în urmă, s-a durat trainic pentru memoria lui Mihai Eminescu, ninge peste casa din lemn cu cerdac și peste bustul poetului, ridicate în cimitirul bisericii ctitorite de boierul Mihalachi Cuparencu.
Memoria familiei Eminovici
Localitate emblematică în biografia poetului (care, din anul 2005, a fost inclusă în circuitul de desfășurare a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, organizat sub egida Consiliului Județean Suceava) Călineștii lui Cuparencu reconstituie (printr-un gest despre care, din păcate, se vorbește prea puțin) istoria familiei Eminovici.
În biserica ridicată între anii 1791-1798 de boierul Mihalachi Cuparencu a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, cel care, venit în sat în anul 1804, a insistat și l-a convins pe preotul Nicolae Săvescu să sfințească lăcașul în toamna anului 1805.
“Punctul documentar Eminescu”
În Călinești s-a născut Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, și, așa cum spun eminescologii, copilul Mihai a călcat și el prin bătătura bunicilor.
Din inițiativa și prin efortul unor oameni cu har, ing. Florin Usatiuc și poetul Ioan Manole, cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici (care a îngăduit, cu voia obștii, amenajarea în vechiul cimitir al bisericii a unui așa-numit “Punct documentar Eminescu”) s-a achiziționat o casă bucovineană din lemn (o casă cu cerdac, acoperită cu șindrilă, aidoma celei în care a locuit dascălul Eminovici), care a fost strămutată și amplasată pe locul oferit de obște, și s-a înălțat un bust din bronz al poetului, către care duce acum o alee croită printre merii care umbresc cimitirul.
O coroană cu flori
Casa a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier și obiecte de epocă, iar la școala din localitate dascălii și elevii păstrează o arhivă documentară, cu cărți și publicații care face referire la viața și activitatea literară a Luceafărului poeziei românești.
Bustul din bronz, ridicat pe un bloc masiv de andezit, este opera sculptorului botoșănean Marcel Mănăstireanu.
Din păcate, doar o dată pe an, în ianuarie, atunci când pe răboj se înseamnă o nouă ediție a festivalului, pelerinii participanți pășesc pe aleea din cimitirul bisericii și depun, la baza bustului cu creștetul nins al poetului, o coroană cu flori.
