Deputatul PDL în PE Rareș Niculescu susține că îi va trimite zilnic ministrului Internelor o fotografie cu un cerșetor român de etnie romă din Bruxelles, dar și din alte capitale europene, într-o acțiune de sensibilizare a autorităților române în legătură cu acest fenomen.
Într-un comunicat de presă al deputatului Niculescu, dat, marți, publicității, se arată că, fiind o problemă de criminalitate organizată, „problema cerșetoriei trebuie rezolvată acasă, iar în plan european prin intensificarea cooperării polițienești”.
„Nu trebuie să așteptăm un nou Tor din Quinto pentru a ne readuce în atenție neplăcerile cauzate de «stranierii problemă». Această acțiune urmărește sensibilizarea autorităților române, în încercarea de a determina o reacție față de proporțiile alarmante atinse de fenomenul cerșetoriei în care sunt implicați romii din România”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit lui Rareș Niculescu, românilor corecți, plătitori de taxe și impozite, care muncesc sau călătoresc în străinătate, „le crapă obrazul de rușine când trec pe lângă zecile sau chiar sutele de romi care cerșesc pe marile bulevarde din capitalele Europei”.
„Cerșetorii murdari și agresivi sunt pe cale să devină brandul nostru de țară”, a subliniat Niculescu.
Deputatul în Parlamentul European a apreciat, totodată, că cerșetorii originari din România distrug complet buna imagine a țării construită de cetățenii români care muncesc cinstit și impresionează prin hărnicie și pricepere.
Niculescu, membru al Comisiei Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European, a atras atenția autorităților române asupra faptului că cerșetoria este în primul rând o problemă de criminalitate organizată, „fiind o greșeală să ignorăm acest fenomen sau să minimalizăm importanța acestuia”.
„Cerșetorii sunt în majoritatea covârșitoare a cazurilor trimiși în străinătate și exploatați de rețele de trafic de ființe umane, iar combaterea cerșetoriei începe cu eliminarea acestor rețele. Cerșetoria înseamnă crimă organizată”, a spus deputatul român în Parlamentul European.
El a reamintit ministrului Cristian David că legislația europeană, dar și cea națională, pun la dispoziția autorităților instrumentele necesare pentru a pune capăt fenomenului cerșetoriei peste granițe.
„Astfel, Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora prevede că cetățenii Uniunii au dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni. Pentru a rămâne într-un alt stat membru pentru mai mult de trei luni, cetățenii europeni trebuie să desfășoare activități salariate sau activități independente în statul membru gazdă și să dispună de suficiente resurse pentru ei și pentru membrii familiilor lor sau să fie înscriși într-o instituție cu scopul principal de a urma studii”, a mai subliniat Rareș Niculescu.
El a susținut că polițiile statelor membre sunt cele în a căror principală responsabilitate se află identificarea și îndepărtarea de pe teritoriul național a persoanelor care nu îndeplinesc aceste condiții, însă având în vedere faptul că deja cerșetoria este un fenomen, și nu o situație izolată, poliția română ar trebui să utilizeze instrumentele de cooperare polițienească disponibile în cadrul legislației europene pentru a se implica efectiv și pentru a juca un rol activ în aceste acțiuni.
„În acest scop, MIRA dispune de un aparat extins. În prezent sunt acreditați în calitate de atașați de afaceri interne 29 de ofițeri români, cea mai mare parte în state ale Uniunii Europene. Alături de activitatea desfășurată de către aceștia, alți 31 de ofițeri ai MIRA se află în misiuni operative în Italia și Austria. De asemenea, în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române funcționează încă din august 2005, în cadrul Direcției de Investigații Criminale a Poliției Române, Serviciul pentru combaterea infracțiunilor săvârșite de cetățenii români în străinătate”, a precizat eurodeputatul PDL.
În opinia acestuia, în ceea ce privește legislația națională, potrivit Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu privire la persoana returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie, „poate fi dispusă restrângerea sau suspendarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate”.
Prima fotografie care va fi trimisă ministrului Internelor și Reformei Administrative, Cristian David, va fi cea a unei femei de etnie romă din România care cerșește chiar la intrarea Parlamentului European din Piața Luxemburg din Bruxelles.
