Cheltuielile Ministerului Sănătății Publice programate pentru 2008 sunt de peste 4,4 miliarde de lei, în creștere cu 51 la sută față de 2007, iar comparativ cu 2004, cheltuielile au crescut anul trecut cu peste 100 la sută, a spus, miercuri, ministrul Eugen Nicolăescu. Comparativ cu anul 2004, cheltuielile publice pentru sănătate s-au majorat semnificativ încă din primul an de mandat, creșterea fiind de 33 la sută în anii 2005 și 2006, de 75 la sută în anul 2007 și de 129,4 la sută în 2008, a explicat ministrul la conferința ForumInvest-Healthcare 2008.
Totodată, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB a crescut progresiv, ajungând, în 2008, la 4,1 la sută, față de 3,8 la sută în 2007 și respectiv 3,7 la sută în 2004.
Cheltuielile efectuate de Ministerul Sănătății Publice au crescut cu 119,2 la sută în 2007 față de 2004, iar pentru anul 2008, cheltuielile programate sunt de peste 4,4 miliarde de lei, în creștere cu 51 la sută față de 2007, a explicat demnitarul.
Ministrul a amintit lansarea, în iulie 2007, a programului de evaluare a stării de sănătate a populației și a prezentat, tot ca o noutate, lansarea programului de prevenție primară (vaccinare) și cel de depistare precoce a cancerului de col uterin.
„Putem spune că a crescut accesul cetățenilor la îngrijirile medicale de bază, prin creșterea accesului la servicii de asistență medicală de urgență, servicii de prevenție și profilaxie inclusiv a populației neasigurate și a populației din mediul rural. De asemenea, a crescut accesul cetățenilor la medicamente de ultimă generație și la servicii moderne de sănătate, fiind majorate fondurile pentru medicamente cu 130 la sută, de la 1,1 miliarde de lei în 2004, la 2,6 miliarde de lei în 2007, peste 2.000 de medicamente fiind eliberate gratuit sau compensat”, a explicat Nicolăescu.
Mai mult, demnitarul a anunțat că finanțarea totală a sistemului de sănătate trebuie să ajungă la 7 la sută din PIB în anul 2012.
„Este vorba despre o creștere eșalonată, adică 5,5 la sută din PIB în 2009, 6 la sută în 2010, 6,5 la sută în 2011 și 7 la sută în 2012, prin sporirea ponderii finanțării bugetului de stat pentru programe naționale de sănătate, pentru investiții strategice, pentru medicina de urgență și accesul populației din mediul rural la servicii de sănătate”, a adăugat ministrul.
Demnitarul a adăugat că toate schimbările din sistem nu se fac de pe o zi pe alta. E nevoie de timp și de resurse.
„Pe de altă parte, nu se poate aplica un proiect de această anvergură în domeniul sănătății fără a se ține seama că orice măsură trebuie să fie flexibilă și adaptabilă, la condițiile din momentul în care se aplică. Flexibilitatea și adaptabilitatea sunt caracteristicile unei reforme făcute în interesul cetățenilor”, a conchis demnitarul.
La rândul său, președintele comisiei de sănătate a Camerei Deputaților, Mircea Ifrim, de asemenea participant la ForumInvest, a spus că în sistemul sanitar ar trebui pus accentul pe aspectele profilactice.
“Acestea vor constitui medicina viitorului. Apare din ce în ce mai frecvent greșeala, culpa medicală. Acest aspect este strâns legat de calitatea învățământului, a
absolvenților. Ne aflăm în ipostaza în care avem diplome false, ceea ce în domeniul medical înseamnă criminali cu diplomă. Pachetul de servicii medicale nu este încă realizat”, a mai spus deputatul, cu aceeași ocazie.
El a explicat că nu poate fi acordat numai pachetul minimal de servicii medicale. „În 2004 erau alocați 100 de dolari pentru fiecare locuitor, în 2008
am ajuns la 220 de dolari. Totuși, nu este suficient. În Marea Britanie sunt alocați 1.800 de euro pentru fiecare pacient”, a declarat președintele comisiei, adăugând că în sistemul de sănătate este nevoie de mai multă autoritate.
Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR) și al comisiei de etică din Ministerul Sănătății, profesorul Vasile Astărăstoae, a explicat că nu există niciun studiu despre relația între investițiile din sistem și satisfacția medicilor sau a celor care beneficiază de servicii medicale.
“Vorbim despre sisteme de sănătate sau de îngrijiri de sănătate? Avem sisteme de îngrijiri de sănătate care pot influența în proporție de 10-15 la sută starea de sănătate. Există sisteme de sănătate performante? Nu există nicio statistică care să arate dacă există o relație între fondurile investite și satisfacția medicilor și pacienților”, a spus președintele CMR.
El a precizat că există multe inegalități, și la nivel național și la nivel global. „De ce nu sunt sistemele de sănătate performante? Pentru că au fost
gândite greșit, pe baza tradițiilor, a particularităților, intervențiilor din sistem. Politicile de sănătate ar trebui să construiască un sistem și nu invers”, a
conchis Astărăstoae.
