Ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu a declarat, joi, că din octombrie va începe vaccinarea elevelor din clasa a IV-a împotriva cancerului de col uterin și tot din toamna acestui an femeile vor primi invitația de participare la primului program organizat de screening pentru această boală. Demnitarul a arătat, în deschiderea seminarului Academia Europeană de Sănătate, ocazie cu care a prezentat bilanțul activității, că reforma din sistemul sanitar din perioada 2005-2008, „prima reformă reală din ultimii 30 de ani”, a vizat printre altele majorarea alocațiillor bugetare, evaluarea sănătății populației, prevenția în bolile oncologice, în special vaccinarea împotriva cancerului de col uterin.
Ministrul Eugen Nicolăescu a anunțat că pentru prima dată în octombrie 2008 va începe vaccinarea elevelor de clasa a IV-a pentru virusul HPV, asociat cu 96 la sută din cancerele de col uterin.
Totodată, femeile din grupa țintă între 25 și 64 de ani vor primi, eșalonat, din toamna acestui an, invitația de participare la primului program organizat de screening pentru cancerul de col uterin, care va dura trei ani, pentru acest an fondurile fiind deja alocate, a mai spus Nicolăescu.
El a precizat că, în ultimii trei ani, Ministerul Sănătății Publice a acordat atenție și acțiunilor de promovare a sănătății. În acest sens s-au realizat imunizările conform calendarului național de vaccinare, prin asigurarea vaccinurilor împotriva bolilor care pot fi prevenite.
„Ca urmare a accentuării laturii curative, durata medie de spitalizare, situată în perioada 2002-2005, la un nivel relativ constant de opt zile s-a redus în 2006 la 7,8 zile, respectiv la 7,6 în 2007”, a mai spus demnitarul.
De asemenea, comparativ cu anul 2004, cheltuielile publice pentru Sănătate s-au majorat semnificativ încă din primul an de mandat, creșterea fiind de 33 la sută în anii 2005 și 2006, de 75 la sută în anul 2007 și de 129,4 la sută în 2008.
Totodată, ponderea cheltuielilor în PIB pentru Sănătate a crescut progresiv, ajungand în 2008 la 4,1 la sută, față de 3,8 la sută în 2007 și respectiv 3,7 la sută în 2004.
Cheltuielile efectuate de Ministerul Sănătății Publice au crescut cu 119,2 la sută în 2007 față de 2004, iar pentru anul 2008, cheltuielile programate sunt de 4.425,5 milioane de lei, în creștere cu 51 la sută față de 2007, a mai spus Nicolăescu.
Prin creșterea fondurilor pentru medicamente cu 130 la sută, de la 1.138,4 milioane lei în 2004, la 2.617,9 milioane de lei în 2007, peste 2.000 de medicamente se eliberază gratuit sau compensat. De asemenea, a fost lărgit accesul la medicamente prin regândirea listei de gratuite și compensate, noua listă având cu 25 la sută mai multe DCI-uri (substanțe active care stau la baza medicamentelor) și fiind incluse medicamente de ultima generație, ceea ce va duce la o mai bună gestionare a bolilor și la creșterea calității vieții pacientului, a adăugat demnitarul.
Ministrul Sănătății a mai arătat că a fost creată și posibilitatea aciziționării prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor necesare tratamentului ambulatoriu pentru afecțiunile oncologice, diabet zaharat și tratamentul stării posttransplant, incluse în subprograme de sănătate aferente, măsură care a venit în sprijinul bolnavilor cu afecțiuni grave, facilitând accesul acestora la medicamentele necesare.
„Sumele pentru asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate au fost majorate cu 88,3 la sută, de la 547,9 milioane lei în anul 2004 la 1.031,9 milioane lei în anul 2007, fără sumele aferente programului național de evaluare. De fapt, programul național de evaluare a stării de sănătate a populației (PNESS) în asistența medicală primară este începutul medicinei preventive în România”, a continuat Nicolăescu.
În perioada iulie 2007-iulie 2008, interval în care s-a derulat PNESS s-au prezentat la medic și au fost evaluați 11.104.655 de cetățeni, respectiv peste 55 la sută din populația care a primit taloane.
Din cei peste 11 milioane de cetățeni evaluați, 1.215.593 sunt neasigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. În urma evaluării au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de îmbolnăvire, reprezentand 37 la sută din persoanele evaluate. De asemenea, 30 la sută din cei evaluați prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat, șapte la sută prezintă riscul apariției unei afecțiuni cardiovasculare, iar pe locul trei se află riscul de îmbolnăvire printr-o afecțiune oncologică, a mai spus ministrul.
În perioada 2004-2007, veniturile medii salariale ale diferitelor categorii profesionale (care includ și alte drepturi salariale) s-au dublat. Astfel, la medici și farmaciști veniturile au crescut cu 95 la sută, alt personal sanitar superior, 101 la sută, personal sanitar mediu – 106 la sută, personal sanitar auxiliar – 120 la sută și personal de cercetare – 110 la sută. Personalul din unități sanitare publice care funcționează în localități cu condiții deosebite de muncă sau unde atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor între 20-60 la sută din salariul de bază.
În plus, au mai fost majorate și salariile de baza ale medicilor rezidenți cu sume între 83 și 89 la sută. Astfel, salariul de baza al unui medic rezident în ultimii doi ani de pregătire a crescut de la 684 de lei în ianuarie 2004 la 1.327 lei în decembrie 2007. Pentru asigurarea stabilității în sistemul sanitar, personalul a beneficiat în anul 2007 de o prima de stabilitate, urmând ca în acest an să primescă o a doua primă de stabilitate.
De asemenea, a fost majorat numărul medicilor de familie, aproape 40 la sută dintre aceștia profesând în mediul rural.
Începând din luna iulie 2008, administrația publică locală are posibilitatea să acorde facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului medical și s-a creat posibilitatea efectuării de investiții publice, din bugetul de stat, în infrastructura medicală din mediul rural.
Începând de la 1 ianuarie 2007, unitățile și compartimentele de primire a urgențelor din cadrul spitalelor de urgență sunt finanțate din bugetul de stat și din venituri proprii ale Ministerului Sănătății Publice, cu sumele aferente cheltuielilor de personal și cheltuielilor cu medicamentele și materialele sanitare, prevăzute în mod distinct în bugetul spitalului.
Ministrul Sănătății susține că asistența medicală de urgență a fost reorganizată atât prin redefinirea cadrului legal, cât și prin implementarea unor proiecte cu finanțare externă, prin care se urmărește îmbunătățirea infrastructurii și a dotării cu echipamente și pregătirea continuă a personalului din unități și camere de primiri urgență. Au fost create Servicii Mobile de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) noi în 21 de județe și în municipiul București, iar numărul echipajelor de intervenție a crescut de la 30 în 2005, la 120 în 2008, urmând ca în anul 2009 numărul acestora să crească cu încă 150 de echipaje, capitala având în prezent 30 de echipaje, a adăugat ministrul.
Totodată, au fost achiziționate 1.520 de ambulanțe, față de 400 în perioada 2000-2004, ceea ce a determinat reînoirea parcului auto și atingerea standardelor UE. În cursul anului 2008 vor mai fi achiziționate încă 900 de ambulanțe, precum și patru mașini de intervenție în accidente colective și dezastre și 16 mașini de transport politraumatisme și victime.
Demnitarul a mai arătat că licitația pentru suplimentarea cu trei mașini de intervenție în accidente colective și dezastre și respectiv 55 de mașini de transport politraumatisme și victime a fost adjudecată.
Potrivit lui Nicolăescu, au fost dotate cu echipamente medicale moderne și performante 63 de UPU și 250 de CPU și camere de gardă, în valoare 167,7 milioane de euro, asigurând astfel servicii la standarde europene.
„În ceea ce privește dezvoltarea asistenței medicale spitalicești, a fost elaborată și adoptată nota privind programul de modernizare a infrastructurii unităților medicale, având ca principal obiectiv creșterea accesului populației la servicii medicale performante, care să acopere nevoile acesteia și care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de servicii de acelasi tip din state membre UE”, a mai spus ministrul.
Acesta a adăugat că programul de îmbunătățire a serviciilor de asistență medicală de urgență cuprinde dezvoltarea acestora în faza spitalicească. Astfel, se preconizează construirea a 28 de spitale de urgență noi și reabilitarea și modernizarea a 15 spitale de urgență. După finalizarea modernizării infrastructurii, rețeaua spitalicească de urgență la nivel județean și regional va fi structurata în opt spitale regionale de urgență și 35 spitale județene de urgență.
Demnitarul a mai arătat că în 2007 au fost începute activitățile premergătoare modernizării acestui tip de infrastructură, fiind realizate studiile de prefezabilitate și fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcția și dotarea cu echipamente medicale pentru opt spitale regionale de urgență și 20 de spitale județene de urgență, precum și 10 spitale comunale, orașenești și municipale.
„În 2008 au continuat acțiunile de pregătire a dezvoltării și modernizării infrastructurii sistemului sanitar cu derularea procedurilor pentru achiziția publică a 32 obiective noi de investiții din care, patru spitale regionale de urgență, 18 spitale județene de urgență și 10 spitale comunale, orășenști și municipale. Au fost finalizate studiile de fezabilitate pentru proiectarea, construirea și dotarea cu echipamente medicale a încă trei spitale de urgență (Constanța, Cluj și Olt) și au fost realizate studiile de fezabilitate pentru 15 spitale județene de urgență, urmând aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâri de Guvern pentru cele 15 spitale județene de urgență. Alături de aceste invesții au mai fost finanțate în anul 2007 realizarea unui obiectiv de investiție nou, consolidări la 15 clădiri de spital, 373 lucrări de reparații capitale; realizarea studiilor de prefezabilitate pentru reabilitarea a 15 spitale județene, iar pentru anul 2008 au fost fianațate 47 lucrări de reparații capitale pentru reabilitarea structurilor de psihiatrie și 17 lucrări de reparații capitale la spitale”, a adăugat Nicolăescu.
El a mai spus că tot în 2007 a avut loc cel mai amplu program de dotare cu aparatură medicală a unităților sanitare, care s-a concretizat prin achiziția de aparatură medicală și aparatură medicală de înaltă performanță.
„În acest moment, sunt create toate condițiile pentru a trece la modernizarea infrastructurii, prin construcția de noi unități medicale, reabilitarea, extinderea și modernizarea unor unități existente și pentru realizarea tuturor prevederilor asumate prin Programul de Guvernare”, a conchis Nicolăescu.
