Legislația privind malpraxisul va fi completată astfel încât comisia de specialitate să poată fi sesizată de managerul spitalului, de Minister sau chiar de ASP, întrucât în prezent „gestionarea unui pacient se face după cutume, iar pacienții nu-și cunosc drepturile”, a anunțat ministrul Sănătății.
„Din analiza cazurilor de malpraxis rezultă că acestea au loc deoarece «gestionarea» unui pacient se face după cutume și nu după regulamente clare, scrise negru pe alb și cunoscute de toată lumea. Cutumele ar fi și acestea bune dacă nu ar fi fost instituite cu foarte mulți ani în urmă, aplicându-se astăzi fără a fi actualizate. Mai mult, acestea au fost transmise ca folclorul, din gură în gură, fiecare reținând ce a crezut de cuviință. Din această cauză, în multe cazuri încălcarea acestor cutume nu este sancționată”, a declarat, joi, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, în deschiderea seminarului cu tema „Gestionarea riscului în practica medicală”.
Potrivit demnitarului, în prezent la Ministerul Sănătății Publice (MSP) se lucrează la regulamente clare, la proceduri care trebuie aplicate și respectate de la internarea bolnavului, în timpul investigării acestuia și până la externare. De aplicarea acestor regulamente va fi responsabil managerul și șeful de secție.
„Din păcate, pentru încălcarea prevederilor din aceste proceduri nu există decât sancțiunile din Codul Muncii, care nu fac referiri specifice pentru o profesie cum este aceea de medic sau asistent medical, care are o anumită particularitate – lucrează cu viața omului. O decizie în acest sens ar trebui luată după consultarea instituțională pe mai multe niveluri, deoarece este o decizie de politică sanitară națională, care trebuie să aibă aceleași obiective, indiferent de orientarea guvernării”, a precizat ministrul Sănătății.
Potrivit acestuia, chiar dacă de latura profesională se ocupă Colegiul Medicilor din România (CMR), Ministerul Sănătății a considerat că este necesar să se implice în sensul impulsionării Colegiului Medicilor și specialităților pentru elaborarea de ghiduri și protocoale de management al bolii.
Ministrul Nicolărescu a precizat că la sfârșitul anului trecut, în urma colaborării cu CMR, au fost lansate ghidurile de obstetrică și ginecologie. La începutul acestui an s-au mai lansat ghidurile privind managementul astmului.
„Din păcate, lucrurile s-au oprit aici. Am militat pentru ghidurile și protocoalele terapeutice de la începutul mandatului meu. Din perspectiva malpraxisului, aceste sunt în avantajul medicului. În cazul unei acuze, se urmăresc procedurile aplicate. Sunt în conformitate cu ghidul, se exclude din start malpraxisul. Deja avem abatere administrativă și profesională. Cu regulamente de ordine interioară și cu ghiduri și protocoale de practică va fi mult mai ușor de stabilit cine și din ce punct de vedere a greșit în cazul în care se aduce un prejudiciu unui bolnav”, a explicat Nicolăescu.
El a mai spus că, la nivelul Ministerului Sănătății, cazurile de malpraxis sunt analizate de o comisie specială care funcționează în cadrul Autorităților de Sănătate Publică. În prezent, această comisie analizează cazurile de malpraxis doar dacă este sesizată de pacient sau aparținătorii acestuia, a adăugat Nicolăescu.
„Din păcate, pacienții nu cunosc acest drept al lor, iar în cazuri de deces, uneori aparținătorii sunt prea marcați și reclamă prea târziu, când este greu de reconstituit ce s-a întâmplat”, a declarat ministrul Sănătății.
Demnitarul a arătat că în aceste zile, la Ministerul Sănătății se lucrează la completarea legislației în acest sens, avându-se în vedere, printre altele, sesizarea comisiei de specialitate și de către managerul spitalului, de Minister sau chiar de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP).
Ministrul Nicolăescu a mai arătat că ar trebui introdusă obligativitatea ca managerul să informeze prompt Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică asupra eventualelor cazuri de malpraxis.
„În cazul copilului operat din greșală de apendicită, nu s-ar fi aflat niciodată dacă scandalul nu răbufnea în presă, și nu pentru că au reclamat părinții”, a mai spus ministrul, precizând că autoritățile și CMR trebuie să coroboreze rezultatele anchetelor, deoarece de multe ori abaterile administrative se întrepătrund cu cele profesionale.
„În cazul operației de apendicită, nu s-au respectat procedurile nici de către medic, nici de către asistentă. Chiar dacă copilul nu a pățit nimic, lui i s-a aplicat un tratament greșit. Dar putea fi foarte bine ilustrarea zicerii «operația reușită, pacientul mort» datorită complicațiilor ce ar fi putut să apară, pentru că medicul nu cunoștea istoricul copilului”, a mai spus ministrul.
Potrivit demnitarului, medicul care greșește poate fi suspendat 14 zile, în acest interval ancheta trebuind să releve ceva. El a precizat că este necesară stabilirea unui termen atât în beneficiul pacientului, cât și al medicului. În perioada de suspendare, reprezentanții MSP au întâlniri cu cei ai Colegiului Medicilor din România, pentru a cădea de acord asupra unor prevederi privind malpraxisul, atât în avantajul pacientului, cât și al medicului.
De asemena, partea prejudiciată poate solicita despăgubiri – plătite din asigurările pentru risc profesional -, cu toate implicațiile pentru pacient, dar și pentru medic. Asigurarea are două obiective – protecția pacientului pentru recuperarea prejudiciilor în caz de malpraxis, dar și a medicului care poate apela la asigurarea proprie pentru a putea plăti cele hotărâte de instanță, a conchis demnitarul.
Președintele Colegiului Medicilor București (CMB), profesorul Ioan Lascăr, a explicat că numai în 2007, la CMB au fost 134 de sesizări noi, cu aporape 34 la sută mai multe decât în 2006. Din totalul celor 134 de cazuri, au fost soluționate 94, jumătate finalizate cu sancțiuni.
Profesorul Lascăr, managerul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), Gheorghe Iana, și majoritatea celor prezenți la seminar au recunoscut faptul că elaborarea protocoalor terapeutice clare, a ghidurilor reprezintă o urgență pentru evaluarea eventualelor cazuri de malpraxis.
„În absența acestor acte, judecarea colegială făcută de colegiile specialiștilor poate fi discutabilă”, a mai spus managerul SUUB.
Mai mult, a fost făcută observația privind lipsa unui dialog între medic și pacient cu privire la starea sănătății bolnavului și conduita terapeutică ce va fi abordată. De fapt, nici medicul dar nici pacientul nu-și cunosc drepturile, au relevat discuțiile din cadrul seminarului.
În general, bolnavul sau familia acestuia aleg să reclame un anumit caz la Colegiul Medicilor pentru că este „instanța” care lucrează cel mai repede și fără bani. Toate celelalte etape – instanța civilă, penală sau chiar sesizarea comisiei de malpraxis a Autorității de Sănătate Publică – trebuie plătite.
De asemenea, managerii de spitale prezenți la simpozion au criticat faptul că asiguratorii nu includ în polițe daunele morale și că valoarea polițelor este foarte mare.
Un sondaj realizat de Medright Experts și care a fost prezentat cu aceeași ocazie a arătat că 90 la sută dintre medici consideră acuzațiile de malpraxis un pericol real și actual. De asemenea, 64 la sută din medicii chestionați au răspuns că nu au avut nicio reclamație de malpraxis. Totuși, unu la sută dintre aceștia au răspuns că este posibil ca la un moment dat să fi efectuate un gest greșit.
Este nevoie de compeltarea legii care reglementează malpraxisul, este obligatoriu să existe ghiduri și protocoale terapeutice pentru fiecare specialitate, este nevoie ca medicii și bolnavii să își cunoască drepturile și obligațiile, ca asiguratorii să includă daunele morale în polițele de asigurare, iar între autorități, organizațiile profesionale, medici și pacienți să fie o colaborare continuă, a fost concluzia seminarului de joi.
