Educația sanitară trebuie introdusă în programa școlară obligatorie, iar orele de educație fizică să se regăsescă în întreg învățământul din România, de la grădiniță, la universitate, acesta fiind primul pas în programul de prevenție, a declarat, vineri, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu
„Deja am deschis discuțiile cu Ministerul Educației Naționale în ceea ce s-ar numi introducerea educației sanitare în școli. Când spunem introducerea educației sanitare în școli, noi spunem mai mult decât s-au repezit unii politicieni să spună: știți că și acum putem să facem. Sigur că putem să facem, dar putem să facem opțional. Vrem să fie o disciplină obligatorie, astfel încât să ne atingem obiectivul. Cu cât lăsăm lucrurile mai voluntare, cu atât rezultatele vor fi mai mici sau mai îndepărtate. Cu cât le reglementăm mai bine, cu atât putem să le urmărim, să intervenim, să corectăm și să ne așteptăm la rezultate corecte, pozitive”, a spus ministrul, cu ocazia Forumului European al Obezității.
Eugen Nicolăescu a adăugat că o altă măsură de îmbunătățire a stării de sănătate a populației o reprezintă creșterea numărului orelor de sport în învățământ.
„Deja este o decizie politică luată în sensul de a se majora numărul de ore de educație fizică, de la primul an de studiu până la ultimul an din mediul universitar”, a afirmat ministrul Sănătății.
Nicolăescu a vorbit și despre Program național de evaluare a stării de sănătate a populației, care s-a desfășurat în perioada 2007-2008 și care a cuprins aproape toată populația României. „Spun aproape pentru că o parte din cetățeni nu au vrut să se prezinte la un asemenea program. Și ne gândim ca în viitor să introducem sancțiuni împotriva celor care nu vor să aibă grijă de sănătatea lor. Statul oferă toate posibilitățile, dar și cetățeanul trebuie să aibă responsabilitate, pentru că, până la urmă, trebuie și el să înțeleagă că, așa cum își poartă de grijă, așa va trăi”, a declarat ministrul.
Potrivit rezultatelor programului național derulat în 2007-2008, mai mult de jumătate din populația României, mai precis 54%, avea tendințe de obezitate. Din acest procent, 12% erau elevi, iar circa 29%, tineri sub 35 de ani.
„Îngrijorătoare cifre și, ca atare, politicile publice trebuie să plece de la radiografia pe care o întâlnim în cadrul societății. Indicele de masă corporală, cu cât este mai mare, cu atât determină riscul de îmbolnăvire, mai ales în domeniul bolilor cardiovasculare și diabet. Mai știm că persoanele supraponderale au un risc de deces de 1,5 ori mai mare decât persoanele care nu sunt supraponderale. Nu putem lăsa lucrurile la nivel numai de identificare, de fotografiere, de diagnosticare”, a mai spus Nicolăescu.
