Culegerea ciupercilor din pădure este o activitate despre care se poate spune că este tradițională în județul Suceava. Mii de suceveni care consideră că pot diferenția ciupercile comestibile de cele necomestibile și de cele toxice merg în păduri ”la bureți”, hribii, ghebele și gălbiorii fiind ingrediente care toamna sunt pe mesele din marea majoritate a bucătăriilor bucovinene. Cei care nu cunosc ciupercile cumpără din piață sau de la vânzătorii ambulanți de pe marginea drumurilor sau din sate. În piață, pornesc de la premiza că acesta este un spațiu în care produsele aduse spre vânzare sunt controlate și nu pun în pericol sănătatea și viața celor care le consumă. Doar că în realitate lucrurile nu stau deloc așa. Am întrebat la Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor, la Direcția de Sănătate Publică, Agenția de Protecție a Mediului, Direcția Agricolă și Direcția Silvică cine verifică toxicologic, chimic, biologic sau măcar ”ochiometric”, din punct de vedere morfologic, dacă ciupercile de pădure vândute pe tarabele piețelor din județ. Răspuns: nimeni. Vânzarea acestora în piețe este ilegală, deci nu se controlează o marfă care nu are ce căuta acolo.
Lanțul ilegalității pornește din pădure, de la momentul culegerii. Direcția Silvică ne-a comunicat că, în conformitate cu Codul Silvic, art. 58 (4) și (5), ”produsele pădurii aparțin proprietarilor sau deținătorilor acesteia”, recoltarea și/sau achiziționarea lor se fac/se face pe baza autorizațiilor emise de ocolul silvic și a autorizației de recoltare/achiziționare emise Agenția pentru Protectia Mediului.
15 firme au dreptul să culeagă din pădurile statului 142,5 tone ciuperci, în acest an
În iunie, Direcția Silvică organizează licitațiile pentru cesionarea dreptului de a culege ciuperci comestibile din fondul forestier proprietate publică a statului. În acest an, au câștigat dreptul de a recolta 142,5 tone de ciuperci comestibile 15 firme de profil, dintre care 5 sunt din județul Suceava. Tariful de cesiune pe care acestea trebuie să-l achite este stabilit per kilogram și în funcție de specia culeasă. Obligația Direcției Silvice, asumată prin contract, este ca nici o altă firmă, în afara celor care au câștigat la licitație, să nu culeagă ciuperci comestibile din pădurile statului. Pentru persoanele fizice, Direcția Silvică Suceava nu a pus interdicții, cu condiția ca ciupercile culese să fie folosite pentru consum propriu și să nu fie comercializate. Cantitatea care poate fi culeasă este de aproximativ 3 kg/zi. Deci din punctul de vedere al silvicultorilor, ciupercile recoltate de cele 15 firme ajung la punctele de colectare, iar cele culese de persoane fizice sunt pentru uz propriu, deci nu au cum să ajungă în piețe sau la marginea drumului la vânzare.
APM autorizează, la rândul său, culegerea ciupercilor, dar numai pentru firmele care au cesionat acest drept de la Direcția Silvică.
Doctorul veterinar Ioan Corduneanu, șef DSVSA: vânzarea ciupercilor de pădure în piețe este ilegală
DSVSA, care are în competență siguranța alimentelor, rezolvă problema la fel de simplu. Directorul Ioan Corduneanu ne-a declarat că vânzarea ciupercilor de pădure în piețe este ilegală și este treaba administratorului pieței să nu permită accesul acestor comercianți în spațiul rezervat produselor alimentare și în afara zonei amenajate pentru produse alimentare. Dr. Corduneanu a arătat că anul trecut, pentru astfel de abateri la Piața Centrală din municipiul Suceava, administrația locală a primit amenzi de 4.000 de lei, pe care le-a contestat în instanță. În acest an, până acum DSVSA s-a rezumat la atenționări și avertismente. În ceea ce privește controlul ciupercilor, laboratorul DSVSA poate efectua analize doar pentru depistarea pesticidelor și radioactivitatea, dar sunt scumpe și nu le cere nimeni.
Atribuții de control al ciupercilor ar mai avea, teoretic, DSP, date prin Legea nr. 30/2006 privind regulile de sănătate publică la folosirea ciupercilor din flora spontană, republicată în 2008, dar ale cărei norme de aplicare nu au apărut nici până astăzi, deși termenul era de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
DSP ar trebui să controleze ciupercile după o lege fără norme de aplicare
Conform acestei legi fără aplicabilitate, comercializarea, prelucrarea și utilizarea în alimentație a ciupercilor din flora spontană este permisă ”numai după ce au fost controlate și stabilite ca fiind comestibile de către un inspector specializat în domeniul sănătății publice și epidemii, care eliberează un certificat de calitate”.
Aceeași lege precizează că ciupercile pot fi comercializate în piețele de desfacere angro, piețele și halele desemnate în acest scop de autoritățile locale, în acele unități comerciale a căror autorizație de funcționare cuprinde și desfacerea ciupercilor sau în alte locuri desemnate în acest scop de către autoritățile locale. Inspectorul de specialitate ar trebui să verifice tot stocul dacă este comestibil și să supravegheze vânzarea.
Dincolo de faptul că legea nu are norme de aplicare, la DSP Suceava nu există nici un inspector specializat în verificarea ciupercilor de pădure, iar instituția nu face analize toxicologice.
De altfel, în România există un singur astfel de laborator acreditat, la București.
Am căutat o firmă care se ocupă de colectarea ciupercilor pentru a afla cum poate, totuși, cineva care nu cunoaște ciupercile să le cumpere în condiții de siguranță. Ciprian Budău este responsabil de calitate la Rom Funghi SRL Bihor. El ne-a declarat că această firmă vinde doar hribi și gălbiori, în formă congelată, prin intermediul a trei lanțuri de supermarketuri: ”O parte dintre analize le facem aici, în Bihor – pentru metale grele, pesticide, radiații și microbiologice. Analizele toxicologice le facem la un laborator partener din Italia. Nu vindem în piețe, doar prin supermerketurile din România”.
Ciupercile nu se culeg după ploaie și nici în sacoșe sau saci din material plastic
Necesitatea verificării ciupercilor de pădure derivă din faptul că foarte multe dintre acestea nu sunt doar necomestibile, ci toxice sau mortale. Numai în ultima săptămână, la Spitalul de Urgență Suceava au fost 11 cazuri de intoxicații provocate de consumul de ciuperci.
Președintele Societății Micologice din România, în perioada 2007-2014, conf. univ. dr. Margareta Grudnicki, de la Facultatea de Silvicultură a Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, avertizează asupra riscurilor la care se expun cei care cumpără ciuperci din piețe sau de la colțul străzii. Ea ne-a declarat, ieri, că există specii de ciuperci comestibile și specii toxice foarte apropiate ca aspect și a subliniat că pentru identificare sunt necesare analize chimice.
Mai mult decât atât, printre culegători sunt foarte multe persoane neavizate, inclusiv copii, iar ciupercile culese de acestea ajung la vânzare. ”Ciupercile se culeg obligatoriu întregi, cu pălărie și picior, tocmai pentru a putea fi mai bine identificate. Dacă sunt fragmentate, printre acestea se pot strecura și fragmente de ciuperci toxice și astfel tot ceea ce se gătește devine toxic. Culegătorii trebuie să fie persoane avizate, care recoltează doar speciile pe care le cunosc foarte bine”, a afirmat conf. univ. Grudnicki.
Foarte important, a precizat ea, niciodată nu se culeg ciuperci imediat după ploaie pentru că se alterează foarte ușor și nu se folosesc sacoșe sau saci de material plastic: ”Ciupercile se culeg doar în coșuri de nuiele sau în saci de iută”. La identificarea ciupercilor se au în vedere aspectul general, forma și culoarea pălăriei și piciorului; locul în care cresc; forma în care cresc (izolat sau în grupuri); perioada anului, în care apar; comparația cu alte specii. Dar în cazul unor specii foarte asemănătoare ca aspect, chiar și un ochi avizat se poate înșela, de aceea analizele chimice rămân singura modalitate certă de identificare.
Ghid de identificare a ciupercilor, disponibil de anul viitor la USV
Universitarul sucevean a mai spus că lucrează la un ghid de identificare a principalelor specii de ciuperci, care va fi pus atât la dispoziția inspectorilor din instituțiile de control, cât și a culegătorilor de ciuperci de pădure.
Peste aspectele care vizează securitatea alimentară, menționăm că în conformitate cu Legea nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, recoltarea din fondul forestier național a ”produselor nelemnoase specifice”, respectiv faună de interes cinegetic, pește din apele de munte, din crescătorii, bălți și iazuri din fondul forestier, fructe de pădure, semințe forestiere, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale și aromatice, rășină și alte produse, fără acordul proprietarului și/sau al ocolului silvic care asigură administrarea pădurii constituie contravenție silvică și se sancționeazã cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei. Așa cum am mai menționat, Direcția Silvică Suceava permite recoltarea a aproximativ 3 kg ciuperci/ zi/ persoană.
