Orașul american New York, gazdă a peste 800 de limbi străine diferite, este deliciul oricărui lingvist, dar și destinație favorită a celor care vor să facă documentație despre limbile pe cale de dispariție, informează bbc.co.uk.
„Dacă vrei să auzi cât mai multe limbi la New York este suficient să mergi la metrou. Linia numărul 7, care traversează orașul de la Flushing (Queens) și până în Times Square, în inima Manhattanului, te poartă într-o călătorie care face deliciul oricărui antropolog lingvistic”, scrie profesorul Mark Turin.
Acesta adaugă că, la fiecare oprire a metroului, poți coborî într-un univers lingvistic diferit – coreean, chinezesc, spaniol, nepalez sau gujarati. Și nu doar limbile vorbite în diferitele zonele ale orașului sunt imaginea diferențelor culturale, ci și detalii precum panourile de avertizare de pe străzi și semnele de circulație. Mai mult, la metrou, pancartele de informare a cetățenilor și de avertizare cu privire la măsurile de siguranță ce se impun în subteran sunt scrise în șapte limbi diferite.
„Am descoperit, însă, că New York nu este numai un loc unde limbile trăiesc, ci și multe dintre ele mor, ultimă destinație a unora dintre vorbitorii de limbi rare, care provin din regiuni ale lumii în pericol de dispariție”, mai scrie Turin.
Potrivit UNESCO, dintre cele 6.500 de limbi înregistrate oficial la nivel mondial, mai mult de jumătate sunt în real pericol de dispariție până la finalul secolului XXI. Și, cu toate că primul gând al apărătorilor limbilor ar fi de a reloca populația locuitoare a văilor din Himalaya sau din ținuturile înalte din Papua Noua Guinee, „limbile pot muri la fel de ușor sau chiar mai repede la etajul 26 al unui zgârie nori”.
Un raport recent al Biroului de Recensământului Statelor Unite arată că, în SUA, numărul persoanelor care vorbesc o altă limbă decât engleza a crescut cu 140% în ultimii 30 de ani, cu cel puțin 303 noi limbi înregistrate.
Inițial casă a indigenilor lenape, ulterior cucerit de olandezi și apoi de englezi, pentru ca, în cele din urmă să fie populat de valuri mari de migratori din toate colțurile lumii, orașul american format din cinci mari cartiere principale – Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens și Staten Island – este acum casă pentru toate limbile principale ale lumii, precum și pentru cei câțiva vorbitori ai unor limbi amenințate cu extincția, printre care zaghawa sau livoniana, ca să amintim doar două dintre cele peste 800 de limbi minore despre care experții consideră că sunt vorbite în New York.
„Sunt comunități ale căror limbi au dispărut cu desăvârșire în țara lor natală. De exemplu, „Gottscheer” este o comunitate de oameni de origine germanică, provenită din Slovenia, care a fost complet izolată de restul populației germanice”, spune profesorul Daniel Kaufman, care, alături de Juliette Blevins și Bob Holman, a fondat la New York Alianța Limbilor pe cale de dispariție. „Au fost înconjurați timp de sute de ani de vorbitori de limbi slavice, așa că ei chiar au propria variantă a limbii, ce nu poate fi în niciun fel înțeleasă de către vorbitorii de limbă germană”, a adăugat acesta.
Așa se facă că ultimii vorbitori „gottscheer” au ajuns în Queens, unde s-au stabilit, și odată cu ei va pieri și acea limbă rară pe care o vorbesc.
Potrivit UNESCO există mai multe etape prin care o limbă ajunge să fie pe cale de dispariție: vulnerabilitatea – majoritatea copiilor vorbesc respectiva limbă, dar numai în anumite contexte, cum ar fi doar în familie -, punerea în pericol în context social – copiii nu mai învață limba respectivă ca pe o „limbă maternă” -, periclitarea severă – limba este vorbită numai de către persoanele în vârstă, în timp ce membrii generațiilor-părinți doar o înțeleg, fără a o vorbi între ei sau cu copiii -, periclitarea critică – cei mai tineri vorbitori ai limbii respective sunt de vârsta a treia -, extincția – nu mai există niciun vorbitor al limbii respective.
