După modelul bastonului alb electronic, premiat la ediția din acest an a Forumului Netexplorateur de la Paris, tot mai multe instrumente high-tech schimbă existența cotidiană a persoanelor nevăzătoare în ultimii ani, informează lefigaro.fr.
Mult timp uitate de inventatori, persoanele nevăzătoare sau cele cu deficiențe severe de vedere se bucură în ultimii ani de un acces tot mai mare la noile tehnologii. Bastonul alb inteligent, denumit „Blindspot”, va fi el oare următorul pe listă? Prototipul a fost premiat săptămâna trecută la ediția din acest an a Formului Netexplorateur de la Paris. Înzestrat cu senzori numerici, acest instrument permite reperarea obstacolelor de pe sol și de la nivelul înălțimii unei persoane, emițând un avertisment sonor. Mai mult, Blindspot semnalează prezența unor persoane conectate la rețeaua proprietarului bastonului prin declanșarea unei sonerii.
Deși filmul de prezentare pare seducător, Fernando Pinto Da Silva, directorul Centrului de evaluare și de cercetări în domeniul tehnologiilor pentru persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere (CERTAM), așteaptă cu nerăbdare să testeze acest instrument. „Conceptul este interesant, dar acesta este un tip de proiect care poate să pună în joc siguranța unei persoane. Ce se întâmplă dacă se termină bateria? Cred că acest instrument poate fi un bun supliment, ca un câine însoțitor, dar el nu permite cu siguranță înlocuirea bastonului standard de culoare albă”, a declarat Da Silva.
Departe de a fi singura inovație în domeniu, acest „baston inteligent” se adaugă unor tehnologii diverse deja existente, care au bulversat deja existența cotidiană a multor persoane nevăzătoare.
În ultimii trei ani, „doar compania Apple a dezvoltat câteva funcții pentru persoanele suferind de un handicap vizual și cred că redarea vocală pe iPhone reprezintă până astăzi cea mai mare revoluție a accesibilității”, consideră Fernando Pinto Da Silva. Lansată în iunie 2009, aplicația VoiceOver descrie pe cale vocală conținutul ecranului telefonului mobil. „Chiar și o interfață tactilă ne este de acum accesibilă”, adăugă directorul CERTAM. Într-adevăr, utilizatorul poate să selecteze un text sau o comandă de pe ecran și aplicația VoiceOver descrie funcția acelui element și indică comanda ce trebuie adoptată. De exemplu, utilizatorul primește mesajul vocal următor: „Apăsați de două ori pentru a deschide fișierul”.
Aceeași metodă funcționează și pentru expedierea de SMS-uri. Autorul mesajului „ascultă” fiecare literă și le validează una câte una. „Durează cam mult”, recunoaște Fernando Pinto Da Silva. „Altfel, se poate folosi aplicația de recunoaștere vocală. Se dictează cu voce tare textul pe care telefonul trebuie să îl scrie sau se conectează o tastatură cu Bluetooth pentru a scrie mesajul mai repede”.
Cercetătorii de la Universitatea Georgia Tech lucrează în prezent la Braille Touch, o aplicație pentru telefoanele inteligente care permite tastarea direct în limbajul braille. Aceasta este o soluție care are mari șanse să se impună în viitor, ținând cont de testele deja efectuate pe persoane nevăzătoare: 32 de cuvinte tastate pe minut, cu un procent de acuratețe de 92% – un scor de șase ori mai bun decât oricare altă metodă.
Posibilitățile de utilizare a unui telefon se înmulțesc tot mai mult, dar „acest lucru cere o pregătire importantă, care nu este neapărat la îndemâna tuturor, mai ales a persoanelor în vârstă”, explică Fernando Pinto Da Silva.
O altă noutate constă într-o aplicație creată de Apple care oferă persoanelor nevăzătoare posibilitatea de a naviga pe internet de pe un iPhone. Cu ajutorul unui ecran braille conectat prin Bluetooth sau la un sintetizator vocal, persoanele nevăzătoare care au un iPhone pot de acum înainte să navigheze pe internet de pe telefonul lor mobil, „la fel ca toată lumea”, spune Fernando Pinto Da Silva, care reamintește faptul că în urmă cu câțiva ani, nevăzătorii puteau face acest lucru doar de pe un computer clasic. „Acum, pot să citesc știrile de pe site-ul lefigaro.fr în metrou, cu iPhone-ul meu în buzunar, cu tastatura braille pe genunchi”, adăugă el. Aceeași aplicație permite „accesul la cărțile digitale prin intermediul iBooks, în același timp cu toată lumea, fără a fi obligat să aștepți ca o carte să fie rescrisă în braille”.
Fernando Pinto Da Silva subliniază și utilitatea scanerelor de coduri-bară, ce permit citirea conținutului unui produs. „De exemplu, pot avea acces la instrucțiunile de utilizare ale unui medicament. Iar atunci când sunt într-un magazin, pot de acum să fac diferența între o sticlă cu suc de mere și o sticlă cu suc de pere, un detaliu ce nu putea fi sesizat prin atingere”. Prezentat cu ocazia celei de-a 14-a ediții a Concursului Handitec din 2010, proiectul Eticode a fost recompensat cu premul I.
Dincolo de Atlantic, codurile-bară 2D și mai evoluate sunt deja comercializate. „Ele au avantajul de a conține mai multe informații, echivalând cu datele de o pagină A4”, precizează directorul CERTAM. Deși sunt încă în stadiul de proiect, cipurile RFID (Radio Frequency Identification) ar putea, pe termen lung, să înlocuiască acest sistem de coduri-bară. „Acest sistem funcționează pe bază de unde. Dintr-o dată, nu va mai fi nevoie să cauți tu însuți codurile-bară, pentru că cipurile conținute în produse vor fi identificate imediat”.
Deși este încă destul de departe de consolele de jocuri Xbox 360 și PlayStation 3, Odimo este prima consolă de joc destinată persoanelor de orice vârstă care au deficiențe de vedere. Lansată pe piață în 2010, această cutie albă autonomă, portabilă și lipsită de ecran, propune utilizatorilor ei mai multe jocuri de bază, precum Sudoku și cuvinte încrucișate, grație unui program de recunoaștere vocală. Singura critică: „Trebuie crescută oferta de jocuri incluse”, afirmă Fernando Pinto Da Silva.
