Lipsa încrederii în sistemul sanitar generează în rândul populației un comportament pasiv în ceea ce privește sănătatea, cu accent pe tratamente, nu pe prevenție, ducând la creșterea cheltuielilor cu sănătatea, a declarat joi șeful ING Asigurări de Viață, Cornelia Coman.
„Pentru recâștigarea încrederii este nevoie de servicii de calitate, care înseamnă condiții de spitalizare mai bune, timp de așteptare redus, consolidarea relație medic-pacient și acces la tratament medical de ultimă generație”, a afirmat Coman, la Mediafax talks about Health Reform.
Ea a adăugat că, potrivit unui studiu intern al companiei din noiembrie 2011, ar trebui introdus un sistem simplu de plată a serviciilor medicale, respectiv decontarea directă între furnizorii de servicii, precum și asigurarea transparenței, prin accesul la informații clare și complete cu privire la serviciile acoperite de asigurările sociale.
Coman a adăugat că românii au cheltuit, în 2010, circa 10 milioane de euro pe asigurări voluntare de sănătate, la care se adaugă 70 milioane de euro din abonamente pentru servicii medicale furnizate de clinici și spitale private.
„În plus, românii mai cheltuiesc 230 milioane de euro pentru a avea acces la servicii medicale în sectorul privat. Cifrele sunt modeste în raport cu situația din alte state din zonă”, a spus reprezentantul ING.
Potrivit datelor statistice OECD prezentate de Coman, gradul de penetrare a asigurărilor private în România este extrem de redus, piața locală ocupând locul 30 din 31 în clasamenul european al sistemelor de sănatate
„Calitatea sistemelor medicale nu este determinată singular de gradul de penetrare al asigurărilor private, dar asigurările private pot contribui la îmbunătățirea eficienței sistemului de sănătate”, a spus Coman.
În opinia șefului ING Asigurări, eficientizarea sistemului de sănătate se poate realiza printr-o implicare pe termen lung a asigurătorilor, care vor prelua riscurile și vor imobiliza capital pentru a garanta solvabilitatea financiară și siguranța clientului.
„Implicarea asigurătorilor implică și o serie de riscuri. În primul rând, cheltuielile sunt dificil de estimat din cauza lipsei statisticilor și a unui sistem transparent de taxare și control, și în continuă schimbare dată fiind apariția tratamentelor, medicamentelor și aparatelor medicale noi. De asemenea, veniturile sunt supuse riscului de colectare”, a spus Coman.
De asemenea, asigurătorii pot avea supriza ca rezultatul financiar pe care îl vor obține să nu se încadreze în estimările inițiale.
„Eventualele pierderi vor fi finanțate din capitaluri proprii de către furnizorii de asigurări, care vor trebui să țină imobilizat un capital important pentru a putea garanta solvabilitatea financiară și siguranta clientului. Din estimările noastre, acest capital va fi de 2-3% din primele încasate”, a spus Coman.
Reprezentantul ING a arătat că, pe termen scurt, procesul de reformarea a sistemului public de sănătate ar trebui să includă definirea pachetului de servicii medicale de baza și implementarea sistemului de coplată.
„De asemenea, ar trebui acordate deductibilități fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate pentru angajat și angajator, iar sistemul public de sănătate ar trebui să accpte decontarea directă cu asigurătorii privați. Măsurile vor crea premizele dezvoltărea pieței asigurărilor complementare și suplimentare”, a arătat Coman.
Ea adăugat că pe termen mediu și lung, în funcție de eficiența și serviciile oferite de sistemul de asigurări de sănătate private, poate deveni oportună o discuție despre un model în care administrarea pachetului de bază să se realizeze atât în sectorul public, cât și în cel privat în funcție de anumite reguli și opțiunea asiguraților.
