– Alexandru Gabriel Omotă este elev la Colegiul Agricol Fălticeni, secția agro-turism
– Elevul mai are de urmat doi ani de studiu, dar din cauza lipsei banilor riscă să nu poată să-și urmeze visul de a deveni „om cu carte”
– Băiatul este orfan de tată, singurul său venit fiind pensia de urmaș de 1,3 milioane lei vechi, în timp ce cazarea și masa la liceu îl costă 3,6 milioane lei vechi/ lunar
– Alexandru locuiește în casa bunicilor, din Valea Glodului, alături de mama și surorile sale gemene
Alexandru Gabriel Omotă este elev în clasa a XII –a, la Colegiul Agricol Fălticeni, secția agro-turism. A obținut nota 10 la atestat și 8,70 – media generală la terminarea anului școlar 2006-2007. Elevul a făcut eforturi mari pentru a ajunge la liceu. El are acum 18 ani, dar greutățile vieții l-au împiedicat să înceapă studiile liceale după terminarea clasei a VIII-a. Alexandru a absolvit clasa a VIII la școala din Valea Glodului, comuna Vulturești, după care, neavând banii necesari pentru a pleca la un liceu din Fălticeni sau Suceava, a continuat studiile, 2 ani, la SAM Pleșești. După terminarea clasei a zecea, copilul a hotărât că drumul lui în viață nu trebuie să se oprească aici, a învățat mult, a dat toate diferențele, și a intrat la Colegiul Agricol Fălticeni, unde face liceul. Băiatul mai are de urmat clasa a XII –a și a XIII-a.
Alexandru a fost crescut doar de mamă și bunicii materni. Tatăl tânărului a părăsit domiciliul pe când avea Alexandru doar 6 săptămâni. Băiatul l-a văzut doar o dată în viață, când era în clasa a III –a. „Mi-a spus că trebuie să fiu cuminte, să învăț, să nu ajung ca el, iar acele cuvinte m-au urmărit mereu”, ne-a povestit Alexandru. De atunci nu l-a mai văzut niciodată. Anul trecut bărbatul a decedat, în urma unui accident. Mama lui Alexandru a făcut toate formele pentru ca băiatul să primească o pensie de urmaș pe perioada cât face școală. Așa s-a întâmplat ca după aproape 17 ani, când nu a avut cui să spună tată, cui să ceară un sfat, s-a trezit cu o pensie lunară în valoare de 1,3 milioane de lei vechi, bani care să „spele” păcatele unui tată care și-a neglijat copilul, bani cu care Alexandru încercă să se poarte singur la școală. „Mi-a lipsit tatăl, normal, ca oricărui copil. Nu știu ce este tată. Singura dată când l-am întâlnit mi s-a părut un străin. Bunica mi-a spus că era un bărbat înalt, cred că lui îi semăn, și deștept. A avut mai multe servicii: mecanic de locomotivă, maistru, oricum, nu a fost alături de mine niciodată”, spune cu durere tânărul. Alexandru a crescut cel mai mult în casa bunicilor din partea mamei, în Valea Glodului. Aici a învățat să prețuiască munca, să îi protejeze pe ceilalți, să-i scutească de treburile cele mai grele pe cei apropiați, așa cum ar fi trebuit el să fie protejat de tatăl său. Alexandru este un băiat modest, care s-a mulțumit mereu cu puțin. Mama sa ne-a povestit că Alexandru își cumpără cele mai ieftine haine. „Poartă teniși aproape tot timpul. Când se rup, îi coase. Dacă se rup de tot, își cumpără alții, și tot așa. N-am de unde să-i ofer mai mult. Mai am două fetițe bolnave, ceea ce mă face să le acord mai multă atenție lor. De Alexandru am spus tot timpul: el se descurcă”, ne-a povestit mama băiatului. Bunicii lui Alexandru, ajunși la o vârstă înaintată, bolnavi și cu pensii foarte mici, văd în băiat un sprijin la bătrânețe. Băiatul face de toate, spală, muncește la câmp, face mâncare, are grijă de surorile lui, dar gândul îi este de multe ori departe. Nu are amintiri frumoase, chiar nu își amintește de ceva plăcut din viața lui, poate doar când a pășit la liceu. A adunat mai multe diplome din timpul școlii, pe care le păstrează cu mare grijă într-un dosar. În rest, își dorește să termine liceul și să urmeze o facultate. Așa vede băiatul o ieșire din sărăcie, din lipsuri. „Vreau să-mi fac un viitor, să muncesc, să am un salariu care să-mi permită să-i ajut și pe ceilalți din familie. Este singura mea șansă”, ne-a mai explicat băiatul.
– Sărac, dar „om cu carte”
Din păcate, visul acestui tânăr de a-și termina liceul este pus sub semnul întrebării. Cazarea și masa la internatul liceului unde mai are de studiat doi ani îl costă 3,6 milioane de lei vechi lunar. Anul trecut a fost înțeles de o parte din conducerea liceului, și nu a plătit cazarea. Alexandru nu știe ce se va întâmpla din toamna acestui an. Nu își permite să plătească această sumă de bani. Din pensia de urmaș (1,3 milioane de lei vechi, la care se adaugă 250 de mii lei vechi – alocația) abia își poate cumpăra rechizite, ceva haine, și dacă îi mai rămâne, își ajută familia. Visul cel mai mare al lui Alexandru este să-și poată continua liceul, chiar dacă este sărac. Nu-i este rușine cu asta. Conducerea Liceului Agricol Fălticeni poate va înțelege cazul acestui elev, și îl va scuti de plata internatului. Poate există oameni sensibili la povestea lui Alexandru (copil care vrea să facă școală, dar nu are bani), și care ar putea să-i acorde o bursă, un ajutor cât de mic pentru a avea cu ce să înceapă anul școlar, pentru a avea cu ce să-și plătească masa și cazarea în timpul școlii, pentru a-și îndeplini visul de a ajunge „om cu carte”. Pentru orice informații, vă rugăm să ne contactați la redacția ziarului nostru.
Semnale de la cititori
Dacă știți elevi foarte buni la învățătură sau care au aptitudini deosebite, dar care au o situație materială dificilă și nu pot să-și împlinească un vis, puteți să ne semnalați cazurile acestora la redacție.
