NEGOSTINA. O parte a moșiei târgului Siret, cea dinspre sud, a fost dăruită, în 1747, de Ioan Mavrocordat Vodă lui Constantin Sturza pentru a înființa, acolo, un sat. Dar satul se înființează, cu 37 familii de coloniști ruteni, abia în 1779, numărul coloniștilor sporind, până în 1784, când satul era trecut în tabelul parohiilor bucovinene drept Negrișeni, la 58 familii. Partea din Bucovina a satului Negostina s-a numit Verpole, iar cea din Moldova, Rudești.
În 13 august 1798, Iordachi Ramadan și jupâneasa Smaranda, care stăpâneau o jumătate din satul Negoscina, obținută la schimb cu Vasile Niculce (care o avea de la ruda soției sale, Constantin Sturza), vindeau partea lor de sat baronilor armeni Nicolai și Iacob Kapri de Mărățăi, feciorii lui Andrei Kapri, pentru 30.000 florini. Baronii Kapri vor vinde jumătate din satul Negostina, partea de jos, pentru 15.000 galbeni turcești, în 23 aprilie 1806, lui Mihai, fiul lui Hagi Iosef Panicevici.
Panicevici va lăsa, prin testament, partea de jos a satului Negostina, în 12 iunie 1826, lui Andrieș Capri, fiul cumnatului său, Nicolai Andrieș Capri, pe care îl adoptase și crescuse de mic copil.
Biserica Sfântului Dimitrie din „Negoștina” sau „Negrișeni” a fost construită, între anii 1883-1885, de baronul Andrei Kapri, de feciorii lui, Nicolai și Dominic, fiind dotată cu un iconostas de Antonia Kapri., pe locul unei bisericuțe vechi, cu același hram, aflată, în 1843, când avea 735 enoriași, sub patronatul lui Andrei Kapri, paroh fiind Theodor Dracinschi. În 1876, când avea 1.215 enoriași, biserica se afla sub patronatul lui Dominic Kapri, paroh fiind Ioan Gramatovici. În 1907, patron bisericesc era evreul Emil Adelsberg, paroh fiind Vladimir Hacman, născut în 1860, preot din 1886, paroh din 1897, iar cantor, din 1905, Ioan Smocot, născut în 1879.
O școală cu două clase avea să fie deschisă la Negostina, în 1885, odată cu biserica nouă1.
După o perioadă de timp, în care s-a numit Negușcina, Negurscina, Negursina sau Negortschina, Negostina capătă vigoare, ajungând, în 1890, la o populație de 1.308 locuitori. Învățător era Eustachie Strișca, paroh – Ioan Gramatovici, iar cantor bisericesc – Dimitrie Smocot.
O listă de subscripție pentru construirea bisericii ortodoxe din Cacica, din decembrie 1891, încredințată lui „Ioan alui Grigori Gramatovici, paroch în Negoștina”, conține următoarele nume de localnici: Mihaiu Mihailiuc, învățătorul Entichie de Strișca, cantorul Dimitrie Smocot, Andreiu Gheorghian, Dimitrie Grigoraș, Ioan alui Mihaiu Seredenciuc, Vasile Bejenariu, Grigori Saucaliuc; Mihaiu Zebreniuc, Vasile alui Andreiu Voloșciuc, Vasile alui Onofreiu Andriciuc, Vasile alui Andreiu Fraseniuc, Dimitrie Zebreniuc, Miron Cozarciuc, Teodor Chideșa, Dimitrie Fediuc, Mihaiu Costeniuc, Petrea Zebriniuc, Mafteiu Hrihorciuc, Georgi alui Toader Chideșa, Ilie Clem, Teodor Harasemiuc, Constantin Serdenciuc, Vasile Harsemiuc, Ignatie Harasemiuc, Iacov Hrihorciuc, Vasile Bilețchi, Ignatie Costeniuc, Cornelie Mandiuc, Ioan Carpiac, Eudochia Gorașciuc, Zoița Rijciuc, Maria Fraseniuc, Ana Serdenciuc, Eudochia Fraseniuc, Zoița Zebriniuc, Varvara Bilețchi, Elena Tanasiciuc, Sofia Mandiuc, Eudochia Chideșa, Maria Grigoraș, Ana Clem, Maria Fraseniuc, Rina Fediuc, Domnica Bejenariu, Acsenia Grigoraș, Titiana Rijciuc, Achelina Grigoriciuc, Paraschiva Fediuc, Maria, soția lui Petru Grigoraș, Ioan Volosciuc, Vasile alui Emilian Bilețchi, Ilie Fraseniuc, Ana, soția lui Teodor Bilețchi, Vaselina Abramiuc, Vasile Clem, Irina Saucaliuc, Maria Bilețchi, Maria Harsemiuc, Paraschiva Cozariuc, Ioan Grigoraș, Ioan Zebriniuc, Paraschiva Serdenciuc, Gavril Coroliuc, Maria Dascaliuc, Maria Cozariuc, Maria alui Dumitru Scinec, Zoița Bejenariu, Nastasia Serdenciuc, Alexandra Fraseniuc, Teodosia Andriciuc, Acsenia Serdenciuc, Nastasia Ariciu, Domnica Coroliuc, Ioan Chideșa, Maria Bejenariu, Maria Grigoriciuc, Dumitru Verdenciuc, Niculaiu Zebreniuc, Ștefan Hârlețu, Grigori Zebriniuc, Ioan alui Ștefan Seredenciuc, Ioan alui Petru Grigoriciuc, Teodot Grigoraș, Domnica Serdeniuc, Domnica, soția lui Domițian Zebriniuc, Dimitrie Tanasiciuc, Ciprian Mandiuc, Ioan alui Nichita Harasemiuc, Mihaiu alui Ion Fediuc, Georgi alui Ștefan Andriciuc, Ana Grigoraș, Eufemia Abramiuc, Zoița Costeniuc, Ioachim Voloșciuc, Grigori Grigoriciuc, Sofia Fraseniuc, Teodor alui Constantin Abramiuc, Vasile alui Ion Volosciuc, Nastasia Chideșciuc, Nastasia Costeniuc, Maria, soția lui Georgi alui Vasile Fediuc, și Eudochia Clem2.
–––––––––––––––––––––––––
1 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 37, 1876 p. 36, 1907 p. 133
2 GAZETA BUCOVINEI, Nr. 5/1892, p. 6
