Negocierile București-Kiev privind delimitarea platoului continental vor continua

– Traian Băsescu și Victor Iușcenko au convenit ca negocierile bilaterale să se desfășoare în paralel și independent de procedurile în fața Curții Internaționale de Justiție
Președinții Traian Băsescu și Victor Iușcenko au convenit, joi, la Kiev, ca, independent de procedurile Curții Internaționale de Justiție, să se desfășoare negocieri bilaterale pentru delimitarea platoului continental, partea ucraineană propunând utilizarea în comun a 12.000 metri pătrați.
Conform unui comunicat al Administrației prezidențiale remis agenției MEDIAFAX, pe agenda convorbirilor dintre cei doi șefi de stat s-au aflat: stadiul relațiilor bilaterale, problematica platoului continental, cea a respectării drepturilor celor două minorități naționale și cea privind canalul Bâstroe.
Băsescu și Iușcenko au discutat, de asemenea, despre situația din Republica Moldova și cea din Transnistria. Referitor la delimitarea platoului continental, s-a convenit ca negocierile bilaterale să se desfășoare în paralel și independent de procedurile în fața Curții Internaționale de Justiție, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, cei doi președinți au susținut că aceasta este o soluție logică și în interesul ambelor părți, având în vedere că este vorba despre o problemă tehnică, ce nu trebuie să afecteze agenda relațiilor bilaterale.
Președintele Viktor Iușcenko a precizat, în conferința de presă care a avut loc după convorbiri, că a trimis părții române o propunere privind posibilitatea utilizării împreună a unei părți din Marea Neagră, reprezentând 12.000 metri pătrați din platoul continental. Președintele ucrainean a mai spus că, luând în considerare faptul că Ucraina are mari rezerve de uraniu, se poate avea în vedere căutarea în comun a unor resurse alternative, se mai arată în comunicat.
Băsescu și Iușcenko au abordat și situația energetică din Europa.
Conform sursei citate, întrebați de către ziariști dacă, pornind de la criza gazelor din această iarnă, este avută în vedere crearea unei societăți mixte pentru exploatarea în comun a resurselor energetice din Marea Neagră, președintele Băsescu a arătat că înființarea unei astfel de societăți va face obiectul unor discuții bilaterale. El a adăugat că aceasta poate fi o soluție care să asigure soluții alternative pentru ambele țări.
Șeful statului român a subliniat, însă, că România are un grad scăzut de dependență energetică, în raport cu țările Uniunii Europene, deoarece își asigură din producția internă necesarul în proporție de 80-85%.
Traian Băsescu a exprimat aprecieri față de modul în care autoritățile de la Kiev au încercat să rezolve problema livrării gazelor către Europa, în cadrul disputei dintre Ucraina și Federația Rusă pe această temă, se arată în comunicat.
Referindu-se la problema Transnistriei, președintele Iușcenko a prezentat planul ucrainean privind rezolvarea acestei probleme, constând în trei etape: crearea tuturor mecanismelor pentru ca părțile implicate să ajungă la masa tratativelor; stabilirea statutului politic al părților, precum și garantarea statutului decis de părți, precizează sursa citată.
Potrivit comunicatului, președintele Băsescu a precizat că poziția României este foarte clară în această privință. „Europa a avut grijă, la finalul celui de al doilea război mondial, de un principiu fundamental, acela al inviolabilității frontierelor. România este adepta soluției de tip european, care garantează autonomia locală, dar nu este de acord cu modificarea frontierelor făcută pe bază etnică”, a afirmat șeful statului român, conform sursei citate.
– Relația româno-ucraineană, dinamică
Pe de altă parte, Victor Iușcenko a apreciat că, în anul 2005, relația româno-ucraineană a fost una dinamică, exprimându-și speranța că raporturile bilaterale vor avea aceeași caracteristică și în continuare.
Totodată, președintele ucrainean a subliniat că România și Ucraina au poziții apropiate în privința problemelor regionale, arătând că, în cazul minorităților naționale din cele două state, situația trebuie rezolvată pe „principiul simetriei”, precizează sursa citată.
Conform acesteia, Băsescu a apreciat că, dincolo de problemele istorice pe care România și Ucraina le-au moștenit, cele două state au de construit un viitor comun.
Președintele Băsescu a declarat, de asemenea, că România susține integrarea Ucrainei în NATO, adăugând că este în interesul național al României să aibă un vecin NATO la frontiera de est. El a mai spus că aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică reprezintă un pas înainte, care va crea condițiile integrării ulterioare în Uniunea Europeană, se arată în comunicat.
Cei doi șefi de stat au semnat Protocolul privind constituirea Comisiei mixte prezidențiale româno-ucrainene. De asemenea, în prezența celor doi președinți, ministrul român al Afacerilor Externe, Mihai Ungureanu și omologul său ucrainean, Borys Tarasyuk au semnat „Acordul între Guvernul României și Cabinetul de miniștri al Ucrainei privind trecerea frontierei prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene”.
Potrivit sursei citate, Protocolul privind constituirea Comisiei mixte prezidențiale româno-ucrainene reprezintă un mecanism de abordare a problemelor punctuale în relația dintre cele două țări și cuprinde trei comitete: Comitetul pentru securitate și cooperare europeană, euro-atlantică și regională, Comitetul pentru cooperare în domeniul culturii, educației, minorităților naționale și informației publice și Comitetul pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă.
În opinia lui Băsescu, prioritatea imediată a Comisiei trebuie să fie purtarea unui dialog deschis și constructiv pentru identificarea de soluții viabile privind toate problemele sensibile de pe agenda bilaterală.
Președintele Băsescu a mai avut întâlniri cu președintele Cabinetului de miniștri al Ucrainei, Iuri Ehanurov și cu președintele Radei Supreme, Volodimir Litvin.