Negocieri ce se anunță înverșunate au început, luni, la sediul ONU din New York, concentrâdu-se în primă fază asupra terorismului, unul dintre punctele controversate ale reformei organizației, ce urmează să fie adoptată cu ocazia summitului de la jumătatea lunii septembrie, relatează AFP.
Negocierile se desfășoară în cadrul unui comitet restrâns, de 33 de țări, majoritatea reprezentând marile grupuri regionale ale ONU. Comitetul a fost format de președintele Adunării Generale, gabonezul Jean Ping, pentru accelerarea procesului și creșterea șanselor de a se ajunge rapid la un rezultat până la summitul ONU din 14-16 septembrie.
Caracterul urgent al negocierilor referitoare la reforma ONU l-a determinat pe ambasadorul statului Filipine, Lauro Baja, să declare că proiectul de reformă a ONU tocmai a fost plasat „în secția de terapie intensivă”.
Ambasadorul american la ONU, John Bolton, a provocat îngrijorare săptămâna trecută, când a făcut să circule o versiune modificată considerabil a proiectului documentului final al Summitului ONU, pregătit de mai multe săptămâni de Ping și în legătură cu care începea să se prefigureze un acord, potrivit mai multor surse diplomatice.
În documentul americanilor a dispărut orice referire la anumite angajamente din trecut ale comunității internaționale în ceea ce privește lupta împotriva sărăciei și ajutorul acordat dezvoltării, în condițiile în care unul dintre scopurile inițiale ale Summitului era de a le reafirma.
Bolton a transmis luni o nouă scrisoare colegilor săi, care conține poziția Statelor Unite în legătură cu unul dintre subiectele dezacordului – terorismul.
În acest mesaj, Statele Unite explică mai multe amendamente pe care ar dori să le aducă proiectului Ping. Astfel, americanii doresc adăugarea cuvintelor „de către teroriști” într-un paragraf în care se afirmă că „stabilirea ca țintă și uciderea deliberată a civililor și necombatanților nu poate fi justificată”.
Adăugarea cuvintelor „de către teroriști” urmărește să contracareze încercările unor state de a îngloba în noțiunea „terorism” ceea ce ele numesc „terorism de stat”, care vizează, de exemplu, anumite acțiuni militare israeliene împotriva civililor palestinieni sau războiul american din Irak, au explicat mai mulți diplomați.
În scrisoare, Bolton a afirmat că această schimbare are „o importanță crucială” pentru a se putea asigura că paragraful respectiv „nu se referă la activitățile militare, ce trebuie guvernate de drepturile omului”.
Potrivit mai multor diplomați, discuțiile de luni cu privire la terorism au prilejuit dezbateri aprinse. Ping a cerut unui subcomitet de cinci membri (Algeria, Egipt, Statele Unite, Pakistan, UE) să lucreze asupra unui text de consens în cursul serii și să-l prezinte comitetului marți dimineață.
Apoi, comitetul celor 33 a trecut la un alt subiect – crearea unei Comisii ONU pentru consolidarea păcii, pentru a evita ca țările ce ies dintr-un conflict să fie din nou atrase într-un climat violent în lipsa unei asistențe internaționale adecvate.
Potrivit lui Ping, principiul care stă la baza acestei comisii este acceptat aproape în unanimitate, dar componența sa este o problemă, pentru că „toată lumea dorește să facă parte” din acest organism.
În afară de aceste două teme, mai sunt cinci puncte care mai fac obiectul unor divergențe între statele membre: dezarmarea și neproliferarea, drepturile omului, responsabilitatea protejării popoarelor amenințate de genocid, reforma administrativă în cadrul ONU și dezvoltarea.
Circa 173 de șefi de state și guverne sunt așteptați la summitul din 14-16 septembrie, care va preceda sesiunea anuală a Adunării Generale, urmând să marcheze 60 de ani de la crearea organizației mondiale.
