La Gura Humorului a avut loc ieri ședința de constituire a Consiliului Consultativ al Turismului din județul Suceava. La întâlnirea de ieri au fost prezenți președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, primarii din Gura Humorului, Marius Ursaciuc, din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, și din Vatra Dornei, Ilie Boncheș, precum și reprezentanți ai agențiilor de turism, ai structurilor de primire turistică și ai asociațiilor din acest domeniu din județul Suceava. Potrivit spuselor șefului Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, Dănuț Burgheaua, Consiliul Consultativ va fi condus de președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor.
Printre atribuțiile Consiliului Consultativ al Turismului se numără dezvoltarea activităților de promovare a serviciilor operatorilor economici din turism, propunerea de măsuri pentru dezvoltarea turismului și propunerea de programe care să asigure creșterea competitivității ofertei de turism în județul Suceava.
În ceea ce-l privește pe Cătălin Nechifor, acesta a precizat că își dorește ca operatorii de turism care fac parte din acest Consiliu Consultativ să nu se gândească la concurența dintre ei, ci la modul în care poate fi dezvoltat turismul din județul Suceava.
„Nu vreau să ne gândim la concurență. Nu facem concurență între orașe sau între agenții de turism. Dacă această componentă are capacitatea să se dezvolte, dacă vor fi mai mulți care vor dezvoltarea turismului, atunci vom avea de câștigat”, a declarat Cătălin Nechifor.
El a adăugat că în momentul de față se constată o creștere ușoară a numărului de turiști care vizitează anual județul Suceava, apreciind că acest lucru se datorează și serviciilor de calitate și prețurilor rezonabile. Președintele Consiliului Județean a atras însă atenția că nici în momentul de față județul Suceava nu dispune și nu a creat pachete turistice. Cătălin Nechifor a mai precizat că soluția pentru dezvoltarea turismului ar fi realizarea unor investiții majore în acest domeniu de activitate. Nechifor a făcut referire la o serie de proiecte începute sau aflate în faza de promovare, printre care pârtia de schi de pe masivul Rarău, zona de agrement din Parcul Nada Florilor din Fălticeni, realizarea mai multor puncte de belvedere în zone turistice, promovarea vizuală a atracțiilor turistice din județ, precum și deschiderea unui parc de aventură în Păltinoasa și a unui muzeu de tehnică militară.
Operatorii de turism reclamă evaziunea fiscală din acest domeniu
Pe de altă parte, în cadrul discuțiilor care au avut loc la constituirea acestui Consiliu Consultativ, o parte dintre agenții economici prezenți la ședință au ridicat mai multe probleme cu care se confruntă în această activitate, printre acestea fiind și practica unor unități de primire în care turiștii nu sunt înregistrați în mod oficial. Proprietara uneiagenții de turism din Vatra Dornei, Carmina Cozan, a afirmat că evaziunea fiscală este o problemă importantă în domeniul turismului, acuzând în același timp și modul extrem de facil în care unitățile de primire turistică primesc clasificările pentru funcționare.
„Nu mai există controale atunci când se clasifică o astfel de unitate. La Câmpulung Moldovenesc se dau pe bandă rulantă, și clasificările, și atestările în turism”, susține Carmina Cozan. La rândul său, șeful administrației județene, Cătălin Nechifor, a spus că evaziunea fiscală ar putea fi redusă prin evidențierea specială a unităților de primire turistică care își înregistrează turiștii. „Putem crea o emblemă pentru unitățile care respectă standardele de calitate și fiscalitatea. Iar turistul să-și asume dacă vrea să se cazeze la negru sau dacă vrea să stea într-o unitate care respectă legislația”, a precizat Nechifor.
Printre cei care au luat ieri cuvântul s-a numărat și un francez care a dezvoltat o afacere în turism în comuna Putna, Pascal Garnier, acesta atrăgând atenția asupra importanței existenței unor pachete turistice, dar și a necesității promovării patrimoniului tradițional. „Vin turiști străini și nu mai am ce să le arăt. Înainte erau case tradiționale frumoase, iar în locul acestora au apărut castele roz. Acum nu mai am ce să arăt. De aceea, ceea ce s-a reușit să se păstreze ar trebui să fie protejat”, a spus Pascal Garnier.
