Nechifor anunță că aproximativ 150.000 de suceveni ar putea beneficia de aplicarea prevederilor Acordului privind micul trafic

Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a anunțat ieri că aproximativ 150.000 de suceveni vor beneficia de aplicarea prevederilor Acordului privind micul trafic de frontieră între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, semnat joi la Kiev din partea română de premierul Victor Ponta și din partea ucraineană de premierul Arsenii Iațeniuk.
Cătălin Nechifor a explicat că textul Acordului reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depășească trei luni de ședere neîntreruptă.
„Prevederile Acordului asigură un echilibru între, pe de o parte, facilitarea trecerii frontierelor de către rezidenții în zona de frontieră care au motive legitime să treacă în mod frecvent o frontieră terestră externă și, pe altă parte, necesitatea de a preveni imigrația ilegală și eventualele amenințări la adresa securității, reprezentate de activitățile infracționale”, a spus președintele Consiliului Județean Suceava.
El a adăugat că acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 de kilometri situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de kilometri de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30.
Șeful administrației județene a mai declarat că, în baza unor estimări generale, se apreciază că aproximativ două milioane de persoane din România și Ucraina ar putea beneficia de aplicarea prevederilor Acordului. Cătălin Nechifor a precizat că de prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puțin trei ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei.
Acestor persoane li se adaugă și soțul sau soția, copiii minori sau majori aflați în întreținere, inclusiv cei adoptați, chiar dacă aceștia locuiesc de mai puțin de trei ani în zona de frontieră.