– Cristian Morțun este unul dintre planoriștii de „vază” ai Aeroclubului „Grigore Baștan” din Suceava și se mîndrește cu 350 de ore de zbor, peste 700 de decolări și numeroase premii obținute la competițiile naționale
– Prezentă pentru cîteva ore la Suceava, Valerica Popescu, una dintre cele mai titrate parașutiste și actual comandant al parașutiștilor sportivi din țară, ne-a împărtășit cîteva din „cumpenele” prin care a trecut de-a lungul celor 4.580 de salturi efectuate pe parcursul a peste 30 de ani de carieră
– În fiecare an tineri suceveni cu vîrste cuprinse între 16 și 22 de ani, care doresc să practice parașutismul sau planorismul, se pot adresa Aeroclubului „Grigore Baștan” care le oferă posibilitatea de a practica gratuit aceste sporturi
– În acest an, aeroclubul din Suceava a licențiat 17 parașutiști și 10 planoriști sportivi
Dacă unii dintre noi preferă să ducă o viață liniștită, fără evenimente care să le ridice pulsul la cote alarmante, alți își doresc cît mai multă adrenalină, iar parașutismul și planorismul oferă din plin senzații tari. Înainte de a se apuca de una dintre aceste discipline sportive, tinerii suceveni trebuie să evalueze riscul la care se expun. După cum ne-a declarat Valerica Popescu, comandant al detașamentului de Parașutism din Aeroclubul României, riscurile pe care și le asumă un practicant al acestor sporturi sînt la fel de mari ca riscurile pe care și le asumă cineva la trecerea străzii sau la simpla plimbare prin oraș. Deși numărul parașutiștilor licențiați care „colorează” cerul în fiecare vară trece de 600, iar numărul „bobocilor” este de cîteva sute în fiecare an, ultimul deces al unui parașutist în România s-a produs în anul 1999. În general accidentele apar mai ales în rîndul celor cu experiență în salturile cu parașuta, nu printre elevi și începători, care sînt obligați să respecte strict normele de protecție. Pe de altă parte, înainte de a se apuca de „zburat”, doritorii trebuie să fie foarte sinceri cu ei în ceea ce privește starea lor fizică generală, deoarece controalele la care sînt supuși sînt foarte stricte, iar fără o sănătate de fier nu se poate practica parașutismul sau planorismul. Cei care consideră că au suficientă „nebunie” și o sănătate corespunzătoare se pot adresa la începutul fiecărui an Aeroclubului „Grigore Baștan” din Suceava pentru înscrierile în vederea practicări acestor sporturi extreme. Înainte de primul salt sau de primul zbor, (în cazul celor ce doresc să conducă un planor), doritorii trebuie să urmeze o serie de cursuri teoretice care durează cel puțin două luni de zile și să treacă de un dificil examen teoretic. Tinerii care doresc să devină parașutiști – sportivi și au între 16 și 22 de ani sînt instruiți gratuit de către aeroclub, iar dacă au talent în această disciplină, după 25-35 de salturi obțin licența cu ajutorul căreia pot efectua salturi în mai toate țările din Europa. Pentru cei trecuți de 22 de ani, dar care vor neapărat să simtă fiorul „aerului rece”, există posibilitatea efectuării cursurilor contracost. Pentru fiecare salt cei interesați trebuie să scoată din buzunar 18 euro. Tinerii care vor să piloteze planoare trebuie să respecte cam aceleași reguli: să fie sănătoși „tun”, să aibă o doză mare de curaj și mai ales să aibă mult talent în dirijarea aparatului de zbor. În cazul zborurilor cu planorul, deocamdată la Suceava nu există posibilitatea efectuării de zboruri contracost.
– Aterizări pe ogoare sau pe firele electrice
Dintre tinerii care s-au prezentat în acest an la Aeroclubul „Grigore Baștan” pentru a practica parașutismul, 17 cursanți au primit licența de parașutiști, deși numărul celor înscriși la cursuri a fost de 35. În general, 15% dintre tineri renunță la acest sport încă înainte de primul salt, iar un număr important o fac după prima săritură. „În general cei care doresc să practice parașutismul sînt hotărîți, însă cînd realizează ceea ce urmează să facă devin brusc încordați și mulți nu mai au puterea să sară”, ne-a declarat Valerica Popescu. Dacă înainte de 1989 cei care urmau cursurile de parașutism și erau „nehotărîți” cînd trebuiau să efectueze primul salt erau „ajutați” de instructori cu un brînci, în ultima vreme această practică nu mai este folosită deoarece tinerii pot rămîne cu traume după un salt forțat. „Am recomandat tuturor instructorilor din țară să nu oblige cursanții să facă primul salt, deoarece ar putea să apară probleme, însă este posibil ca unii să mai folosească asemenea practici”, a mai precizat Valerica Popescu. Începătorii folosesc parașute care se deschid automat, singura lor problemă ținînd de pilotarea „bolidului”. Nu puține au fost cazurile în care unii începători au aterizat pe ogoare, pe case sau pe firele electrice. După un număr de salturi, care diferă funcție de aptitudinile elevului, tinerii cursanți sar cu parașute care se deschid la comandă. Noile parașute sînt dotate cu aparate de siguranță care asigură deschiderea, în cazul unei căderi dezorganizate. „În ultima vreme am avut șapte astfel de cazuri de căderi dezorganizate la care s-a declanșat deschiderea automată și sportivii au ajuns în siguranță la sol”, a mai precizat Valerica Popescu. Anual sportivii suceveni participă la competițiile care se organizează în țară și obțin rezultate meritorii. Aeroclubul „Grigore Baștan” se poate lăuda cu parașutiști care s-au clasat mereu pe primele locuri la campionatele naționale, cei mai reprezentativi fiind Alexandru Pavelescu și Valentin Racolciuc.
– Numai tinerii cu aptitudini deosebite pot pilota un planor
În acest an 15 tineri din Suceava au dorit să piloteze planoare, dintre ei 10 reușind să-i convingă pe instructori de aptitudinile lor. „Doar după ce sîntem convinși de aptitudinile elevului îl lăsăm să piloteze la simplă comandă”, ne-a declarat Cornel Șindilaru, comandant adjunct al aeroclubului din Suceava. După o serie de zboruri pe care elevii le fac împreună cu instructorii, cei cu aptitudini sînt lăsați să piloteze singuri planorul, adică la simplă comandă. După cum ne-a mărturisit Cornel Șindilaru, mulți tineri renunță repede la zboruri de frică sau din comoditate, iar unii, deși își dau silința, nu ajung niciodată să piloteze singuri un planor deoarece pur și simplu nu au talent. „Dintre tinerii din județ care au început planorismul la noi, mulți au mers la școli de aviație renumite și sînt piloți pe aeronave de transport persoane”, a ținut să precizeze Cornel Șindilaru, care ne-a declarat că senzația din timpul zborului este extraordinară și nu poate fi descrisă în cuvinte. Un moment deosebit pentru planoriștii suceveni a fost în anul 1986, cînd la Suceava a fost organizat „Concursul țărilor socialiste”, competiție la care au participat nu mai puțin de 60 de planoare din toate țările socialiste. Competiția a constat într-un concurs de planoare la distanță (se alege un traseu bine stabilit pe care planoarele trebuie să îl parcurgă într-un timp cît mai scurt), iar echipajul României, din care făceau parte și suceveni, a reușit să se claseze pe locul doi în clasamentul pe echipe. În ultimii ani, Aeroclubul „Grigore Baștan” a fost reprezentat la competițiile naționale de planorism de trei sportivi care au o bogată experiență în domeniu: Cristian Morțun, Mircea Racolciuc și Cristian Spătar. Aceștia au participat cu succes la numeroase competiții naționale. Astfel, în anul 2003 Mircea Racolciuc a ocupat locul patru la concursul național de planorism la distanță, iar în acest an Cristian Morțun se poate lăuda cu ocuparea locului I la concursul interjudețean desfășurat chiar la Suceava.
– Peste 700 de decolări și 350 de ore de zbor
Unul dintre planoriștii sportivi cu care Aeroclubul „Grigore Baștan” se poate mîndri este Cristian Morțun, care „dansează printre nori” încă din anul 1990. „M-am apucat de acest sport din pură întîmplare datorită instructorului Sorin Trelea care mi-a fost pentru o scurtă perioadă profesor de biologie. M-am perfecționat în acest sport pas cu pas prin multă muncă și puțin talent”, ne-a declarat acesta. El ne-a mărturisit că i-a cîștigat cu greutate încrederea instructorului cu care a lucrat deoarece era și foarte tînăr. „Am început să zbor în anul 1990 împreună cu instructorul Nelu Gheorghe. Aveam atunci doar 14 ani și a trebuit să mai aștept un an pentru a putea zbura singur. Primul zbor la simplă comandă l-am făcut în anul 1991 cînd aveam deja în jur de 120 de zboruri făcute împreună cu instructorul meu”. Deși este un pilot foarte prudent, care nu își asumă riscuri, și Cristian Morțun a avut parte de un moment greu de-a lungul orelor de zbor. „La un moment dat, cînd zburam la o altitudine de 300 de metri, am încercat un zbor termic și m-am înscris în spirală rămînînd la limită de viteză. În acel moment m-am prăbușit în gol circa 150 de metri, planorul redresîndu-se chiar pe ultima sută de metri. Pentru evitarea pericolelor, acrobațiile se încheie de obicei la 400 de metri de sol, așa că a fost un moment foarte greu pentru mine”. Planoristul sucevean se poate lăuda cu 350 de ore de zbor, peste 700 de decolări și cu locul I ocupat la concursul interjudețean desfășurat în acest an la Suceava.
– „Deși parașuta a ars aproape în totalitate, eu am scăpat fără răni grave”
Prezentă pentru cîteva ore la Suceava, Valerica Popescu, una dintre cele mai titrate sportive din domeniu și actualul comandant al parașutiștilor sportivi din țară, ne-a împărtășit cîteva din din „cumpenele” prin care a trecut de-a lungul celor 4.580 de salturi efectuate pe parcursul a peste 30 de ani de carieră. Deși ajunsă la 50 de ani, Valerica Popescu continuă să mai facă salturi cu parașuta și nu are de gînd să se oprească aici. „De mică aveam o înclinație spre lucrurile extreme. Am văzut un anunț în ziar și m-am prezentat la aeroclub. Primul salt l-am realizat în 1972, pe 30 aprilie”, ne-a spus aceasta. În acele vremuri se făceau salturi cu parașute vechi care în momentul în care se deschideau aveau un recul foarte puternic. „Veneam acasă învinețită în zona umerilor și avea mari probleme cu părinții, care la un moment dat nu vroiau să mă mai lase să practic acest sport”, ne-a mai spus actualul comandant al parașutiștilor din România. Valerica Popescu are 4580 de salturi la activ, unele premiate cu titlul de campion european, altele cu locul al doilea la campionatele mondiale. „Cînd am efectuat saltul cu numărul 23 am avut un moment de cumpănă, deoarece am aterizat pe niște fire electrice. Deși parașuta a ars aproape în totalitate, eu am scăpat fără răni grave. Această întîmplare nu m-a decepționat cîtuși de puțin, ci, dimpotrivă, m-a ambiționat și mai tare”, ne-a declarat aceasta. Cele maximum 60 de secunde pe care parașutiștii cu experiență le petrec în aer pînă la deschiderea parașutei sînt cele mai deosebite. „Momentele de zbor sînt extraordinare, atunci lumea este a noastră”, a concluzionat acesta, nu înainte de a-i îndemna pe tinerii suceveni să practice un astfel de sport fără nici un fel de ezitare.
