Din multitudinea de mândre făcute vedete prin munca televiziunilor și tabloidelor românești, arareori se întâmplă ca vreuna să se dedice, la un moment dat, unei vieți normale, departe de forfota mediatică.
Nicoleta Luciu e una dintre aceste rare excepții. Cât timp a lucit pe ecran, gura nu o prea deschidea, cred că din pură strategie filozofică. Dar sânii ei enormi vorbeau în locul stăpânei, înflăcărând imaginația adolescenților și a bărbaților în toată firea. Vorbeau hormonal, despre puținele lucruri care contează pe lumea asta, vorbeau cu dicție despre insule pustii, unde ți-ai fi dorit să naufragiezi, only tu și sânii ei.
Chiar și imaginile străbunicului meu răscoleau între sânii Nicoletei cu un bețigaș, stârnind amintiri străvechi. Pe urma lor, dragul meu străbunic reușea să pronunțe un singur nume:
– Natașa, ah, Natașa !
Era vorba de o anume Natașa, întâlnită de el undeva pe frontul sovietic, care semăna cu Nicoleta noastră. O fetișcană care nu purta nimic pe sub rubașcă.
Atâta de prețioși erau gemenii Nicoletei, că au fost invitați pe bani grei să fie expuși de nenumărate ori în galantarul variantei românești a revistei „Playboy”. Iar ei au dat curs invitației, fiindcă operele de artă trebuie să stea în muzee, pentru a fi admirate de un public larg, nu în expoziții personale.
Într-un cuvânt, așa cum la Constantin Tănase celebru era nasul, la Nicoleta primau țâțele. Pe calea firească a afirmării, ei au intrat până la plăsele în folclorul nostru oral și scris.
Foarte filozofică este destinația finală a acestor sâni. De câțiva ani, ei sunt folosiți la alăptare. La început, Nicoleta a făcut un copil, iar mai nou a fericit-o barza cu tripleți. Așa că acuma sânii – celebrii ei gemeni – sunt puși la munca cea mai grea, cea mai de jos.
Cu alte cuvinte, adio ochi scurgându-se de la sfârc în jos și atingeri de bărbați perverși ! Doar trei guri flămânde, de prunci care caută materie primă pentru a-și umple apoi pempărșii.
Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.
