Neplata drepturilor salariale restante celor din justiție, obținute în baza unor determină executarea silită a Ministerului Justiției și a Ministerului Public, instituții care au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la interpretarea diferită a actelor normative.
Pe de altă parte, procurorul general al României, Codruța Kovesi, a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție un recurs în interesul legii, după ce în practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la „aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului 71/2009, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului 18/2010 și Ordonanța de Urgență a Guvernului 45/2010 în procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”.
ICCJ nu s-a pronunța încă în acest recurs în interesul legii.
În ședința de marți, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat Nota Inspecției Judiciare de pe lângă CSM privind măsurile întreprinse de către ordonatorii secundari și terțiari de credite, conform art. 44 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, pentru gestionarea situațiilor în care s-a solicitat executarea silită împotriva instanțelor și pentru prevenirea blocajelor financiare în activitatea instanțelor.
Verificările dispuse, în acest sens, de către plenul CSM au fost solicitate de către Ministerul Justiției prin sesizarea privind existența unei practici judecătorești neunitare în legătură cu aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale cuprinse în unele acte normative emise de Guvernul României.
Plenul Consiliului a apreciat că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar privind aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din OUG 71/2009, modificată și completată prin OUG 18/2010 și OUG 45/2010, în procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aspect care a determinat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să promoveze din oficiu, la data de 23 august 2011, un recurs în interesul legii, urmând ca instanța să se pronunțe asupra chestiunilor de drept soluționate diferit de către instanțele judecătorești.
Recursul procurorului general încă nu a fost soluționat până în prezent de către Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât nu pot fi apreciate drept „practici nelegale ale instanțelor”, arată Inspecția.
„Verificările au stabilit că au fost executate silit conturile Tribunalului Vâlcea, ale Curții de Apel București și ale Tribunalului București, dar că cereri de executare silită au fost formulate și de către judecătorii de la instanțe din raza tribunalelor Dolj, Mehedinți, Brașov, Neamț, Constanța, Prahova, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Ploiești. A rezultat, totodată, că ordonatorii de credite au formulat căi de atac, cereri de suspendare a executării silite și contestații la executare în toate situațiile în care instanțele au avut calitatea de intimat sau pârât”, notează CSM.
În urma verificărilor, nu s-au constat indicii care să conducă la concluzia că președinții instanțelor ale căror conturi au fost executate prin poprire au exercitat defectuos atribuțiile de ordonator de credite. În același timp, Serviciul de Inspecție Judiciară pentru judecători a evidențiat și faptul că nu sunt indicii că ar fi fost săvârșite abateri disciplinare sau că au fost îndeplinite defectuos atribuțiile exercitate în temeiul dispozițiilor art. 44 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 10 lit. ț) și art. 12 lit. m) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea 387/2005 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, mai arată Inspecția Judiciară a CSM.
Având în vedere rezultatul verificărilor, pe cale de consecință, plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit nota Inspecției Judiciare.
Președintele Traian Băsescu a afirmat, în 3 noiembrie, la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, că este „o veselie” în adoptarea hotărârilor împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, procesele care vizează astfel de cauze „merg șnur”, în timp ce alte procese întârzie cu anii.
„Am o întrebare: cum se poate pune Justiția în situații atât de delicate, pentru că nimeni nu are banii ăștia? (…) E o veselie totală. De unde scoate Guvernul nouă miliarde de lei pentru a-și arăta respectul față de hotărârile judecătorești? Poate indicați și sursa de finanțare. (…) E un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituțional. Hotărârile judecătorești au putere de lege, iar cine inițiază o lege care afectează bugetul trebuie să spună și sursa de finanțare. Spuneți-ne care este sursa de finanțare pentru hotărârile pe care le dați! Unde este rațiunea acestui mod de a proceda?”, a adăugat președintele Băsescu.
Șeful statului a mai spus că nu se întâmplă punerea statului în dificultate, ci nerespectarea hotărârilor judecătorești, pentru că nu există soluții de punere în aplicare a acestora.
