Ne vorbesc părinții Bisericii

Rostind cuvintele acestea prin gura slujitorului său, sfânta Biserică pare că ne zice: poate că unii din voi, fiind îndepărtați de la lumina științelor și înțelepciunii lumești, fie prin soarta nașterii, fie prin împrejurările vieții, se vor fi căind și-și vor fi blestemând starea lor presupusă nefericită, socotind că ei, având priceperea firească, nu pot să pătrundă, ca oamenii învățați, scopul vieții lor și trebuie să rămână pentru totdeauna în urma lor, nu numai în viața asta vremelnică, ci și în cea veșnică. Să nu se mâhnească unii ca aceștia în zadar și să nu-și piardă curajul! Cel ce în lumea asta simțită a pus soarele și luna pe cer, ca să lumineze deopotrivă tuturor, Acela n-a uitat să reverse și în lumea duhovnicească lumină, ca să lumineze pe fiecare și pe toți laolaltă – fără deosebire. Așadar, smeritule muritor, cercetează Biserica, ascultă Evanghelia, prorocii și apostolii și oricine ai fi tu: plugar sau ostaș, copil sau bătrân, slugă sau muncitor cu ziua, vei afla tot ceea ce trebuie omului să știe pentru mântuirea sa, adică pentru a se înfățișa la ușa veșniciei, unde cu toții avem a ne înfățișa, vrednici de menirea noastră cea mare.
Poate că unii, umplându-se de lumină de la făclia științelor și înțelepciunii pământești, vor fi zicând că ei pot să rămână liniștiți în tezaurul lor de cunoștințe. Să binevoiască unii ca aceștia să iasă din rătăcirea lor primejdioasă! Până ce nu vor cerceta Evanghelia și Crucea lui Hristos, până nu vor pricepe cum trebuie, ce vestesc despre om prorocii și apostolii: până atunci ei nu vor ști cele mai de seamă și mai de trebuință lucruri. Numai în lumina lui Hristos Îl poți vedea pe Dumnezeu, pe tine însuți și lumea, în înfățișarea lor cea adevărată; numai sub călăuza descoperirii cerești putem găsi cărarea, care duce la viața veșnică.
(Nicodim, Patriarhul României, Cinci mărgăritare – din comoara Arhiepiscopului Inochentie de Odesa, ediția a III-a, Editura și tiparul Sfintei Mănăstiri Neamț, pp. 7-9)