„Fără credință este cu neputință să-I slujim cu faptele lui Dumnezeu.” Trebuie ca cel ce se apropie de Dumnezeu să creadă că Dumnezeu există și că Se face răsplătitor celor ce Îl caută pe El . Dar toată făptura ÎI laudă pe Creator, și cele neînsuflețite dau glas prin fapte, iar îngerii care au fost în necredință au fost lepădați de har ca necredincioși, predați fiind întunericului și focului. Iar cel iubitor de păcat se înstrăinează de slava lui Dumnezeu, cum spune [Domnul] în Evangheliile cele fără prihană: „Nimeni nu poate sluji la doi domni, căci fie pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi, fie unuia îi va sluji și pe celălalt îl va disprețui. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui mamona”.
Dar că Hristos este nevăzut ochilor stricăcioși, adu-ți aminte că, Dumnezeu fiind, l-a învrednicit să vadă slava Lui pe Moise care zicea: „Arată-Te mie, dacă am aflat har înaintea Ta”. Către care S-a și arătat înțelepciunea Tatălui, cea Care pe toate le-a întemeiat, Fiul cel Unul născut adică, zicând că om stricăcios nu poate vedea slava Celui Nestricăcios „dar va vedea, zice, spatele Meu”. Or, spunând spatele Lui, a arătat întruparea Lui cea din vremurile mai de pe urmă, căci atunci a fost convins de adevărul lui Dumnezeu pe care l-a pus înaintea lui, căci a fost văzut, zice, de Moise și Ilie schimbându-Se la față în muntele sfânt și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina pentru cei care au văzut, ca să spunem așa, slava Lui, slavă ca slava Unuia-Născut de la Tatăl, plin de har și de adevăr.
(Sfântul Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat,Cuvinte ascetice, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp. 58-59)
