Nație fără leac

Ați ghicit! Despre noi e vorba în titlu. Ba mai am și bănuiala că ați intuit și despre ce am de gând să comentez aici: despre dublafinalizatăcu cel mai normal eșec, aceea dintre CFR Cluj, o anomalie devenită campioanăși cumva chiar simbol al impotenței fotbalistice românești la nivel de club, și Lazio Roma, o echipă evident din eșalonul doi al fotbalului italienesc, întrucât primul nivel este ocupat, probabil pe veci, de Inter, Milan și Juventus. Ia spuneți-mi, vă vine să alăturați acestei triplete și numele Lazio? Dacă da, ori aveți rude în echipă, ori vă pricepeți doar la snooker. Și atunci cum mă-sa se explică faptul că nici nu ne eliminase bine această echipă de mâna a doua, că s-au și pornit odele, elogiile și laudele de-a dreptul deșănțate, venite atât din zona participanților la panarama de pe gazon (ceea ce nu ne miră, întucât dacă ei nu se autolaudă, doar n-am s-o fac eu, care nu dau doi bani pe înfrângerile „demne”, ptiu!, fi-v-ar demnitatea de loseri!), cât și din cea a comentatorilor TV, care, chiar dacă printre ei sunt și foști fotbaliști, parcă te-ai aștepta măcar la o poziție lucidă, dacă nu de-a dreptul critică. Așadar, fotbaliști, antrenor, președinte (fostul arbitru, după care, ferit-a Domnul!, nu s-a strigat niciodată „Ho-ții!”) și comentatori TV mi-au mâncat sănătatea cu ce mare joc au văzut, cu ce înfrângere demnă ne-a binecuvântat Dumnezeu, ce fotbaliști de mare rafinament și calitate bântuie prin inima Ardealului și ce mare chestie e că prima dată în 5 ani n-am mai luat-o soră cu moartea în grupe, ci ne-am cărat (demn, ’ai!?) la prima ieșire pe iarbaproaspătă, de primăvară. Aș vrea să-mi răspundă pe înțelesul meu măcar vreunul din pupincuriștii ăștia toți, ce mă-sa joc de mare rafinament și ce fotbal hipergalactic o fi ăla în care timp de 180 de minute nu reușești s-o dai măcar o dată în ațe! Ori or fi cu toții fanii clovnului Petrescu! Ăla care se miră de când s-a trezit antrenor că uneori nu te califici, deși după ce 0-0 genial ai produs, cu siguranță că ai fi meritat!