Vin pe lume la mai puțin de 37 de săptămâni de la concepție și trăiesc câteodată în cutii speciale de sticlă, fiindcă nu sunt pregătiți să suporte viața ”în aer liber”. Unii reușesc să recupereze tot ce au pierdut din cauza nașterii premature, în timp ce alții ies învinși din bătălia pentru viață.
Potrivit statisticilor, anul trecut, la Spitalul de Urgență Suceava au fost internați 3.200 de nou-născuți, 58 dintre aceștia fiind transferați de la alte maternități, inclusiv din județul Botoșani. Rata natalității este în ușoară creștere față de 2008, dar rapoartele arată că un fenomen periculos, reprezentat de nașterile premature, se menține în continuare la cote ridicate (10,8%).
Potrivit datelor contabilizate de specialiștii de la Maternitatea Suceava, în 2009, 318 copii au venit pe lume înainte de cele nouă luni necesare pentru maturizarea intrauterină completă. 28 dintre aceștia cântăreau sub 1000 de grame, în timp ce 21 aveau o greutate între 1000 și 1500 de grame, 73 între 1500 și 2000 de grame, iar restul peste 2000 de grame.
Ajutați să respire, să mănânce, să lupte cu infecțiile și să-și păstreze temperatura corpului
Pentru a supraviețui, bebelușii au fost ținuți în incubatoare, care le-au asigurat condiții cât mai apropiate celor din uterul mamei. Din nefericire, nu în toate cazurile tehnologia a putut suplini pântecul protector al mamei, iar la fel ca și în anii anteriori nașterile înainte de termen au reprezentat prima cauză de mortalitate infantilă. Conform statisticilor, în 2009, 52 de bebeluși au pierdut lupta cu viața din cauza vulnerabilității date de lipsa celor nouă luni în cavitatea uterină, rata de mortalitate fiind de 15,6%. În timp ce 24 dintre ei au murit în primele 24 de ore de viață, 20 au decedat în primele șase zile, iar opt după o săptămână de la aducerea lor pe lume.
Dr. Dana Murariu, șefa maternității de la Spitalul de Urgență Suceava, spune că se poate vorbi de un copil prematur atunci când vârsta de gestație este sub 37 de săptămâni, indiferent de greutatea cântărită la naștere, și adaugă că posibilitățile de recuperare a prematurilor s-au dezvoltat foarte mult în ultima perioadă – aceștia având șansa de a supraviețui de la vârste din ce în ce mai mici – însă totul depinde de tarele, adică de afecțiunile pe care le au.
”Un bebeluș prematur trebuie să rămână în spital între două săptămâni și până la trei luni, în condițiile în care copilul născut la termen pleacă acasă după numai trei zile. Copiii prematuri sunt născuți înainte de maturarea completă a corpului și organelor și sunt cel mai adesea mici, motiv pentru care trebuie ajutați să respire, să mănânce, să lupte împotriva infecțiilor, să își păstreze temperatura corpului. Ei au nevoie de timp să recupereze, atât în dezvoltare, cât și în greutate, iar după părăsirea spitalului urmează vizitele regulate la medic, până în jurul vârstei de trei ani”, explică specialistul.
Secția de Neonatologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență numără 80 de paturi, dintre care opt la Anestezie și Terapie Intensivă, 12 la sectorul de prematuri și 60 în sectorul destinat copiilor născuți la termen. Dotarea actuală este satisfăcătoare, incluzând printre altele 16 incubatoare, 10 aparate de susținere respiratorie, șapte monitoare cu funcții multiple (monitorizează pulsul, tensiunea arterială, respirația, saturația de oxigen, temperatura), șase pulsoximetre, 21 de pompe de perfuzii, cinci aspiratoare neonatale, șase pompe electrice de muls laptele, șase lămpi de fototerapie, un ecograf portabil, un aparat de radiografie Roentgen.
„În proporție de 90 la sută aparatura este nouă, achiziționată în ultimii doi ani, printr-un program finanțat de Banca Mondială. Fiindcă dotarea cu echipamente este foarte bună, în ultimii patru sau cinci ani nu am mai trimis nici un copil la un centru neonatal superior, cu excepția cazurilor care țineau de chirurgie. Cu alte cuvinte, toți copiii care nu au avut probleme de natură chirurgicală au putut fi îngrijiți aici”, arată dr. Dana Murariu.
Din cauza deficitului de personal, o asistentă îngrijește între zece și 18 copii
Neajunsurile sunt reprezentate de lipsa investițiilor în infrastructură, deși se vorbește despre ele din 2002, când Maternitatea Suceava a fost propusă pentru nivelul trei de ierarhizare a unităților spitalicești, care impune asigurarea unor condiții de înaltă calitate la toate capitolele, și de deficitul de personal. Vizavi de această ultimă chestiune, trebuie spus că Maternitatea Suceava funcționează cu 22 de asistente, deși ar avea nevoie de cel puțin tot atâtea, și cu patru medici, în condițiile în care necesarul ar fi de 16 sau 17.
„La sectorul de prematuri este o singură asistentă care îngrijește între 10 și 18 copii, deși, în mod normal, ar trebui să îngrijească doar șase. Chiar dacă mama este prezentă, asistenta este cea se ocupă în totalitate de născuții înainte de termen. Asta înseamnă că le face baie, toaletă oculară și auriculară, masaj, gimnastică, le supraveghează alimentația, îi schimbă, îi hrănește cu sondița. Tot ea îi încearcă la biberon, la supt de la sânul mamei, le dă medicația, se ocupă de consulturile între secții și îi supraveghează în permanență. La începutul anului, primul referat pe care l-am făcut a fost cel în care am semnalat lipsa de personal și am solicitat conducerii spitalului și sindicatului încadrarea de asistente. Ne-am mulțumi și cu 30 de asistente și opt medici, dar, deocamdată, legea nu permite să se facă angajări. Ne descurcăm greu, cu foarte multă muncă și stres. Suprasolicitarea fizică și psihică este foarte mare, dar, din fericire, până acum nu am avut parte de situații nefericite, cum au fost în alte județe”, completează medicul șef al secției de Neonatologie.
Cel mai mic copil care a supraviețuit la Suceava cântărea 800 de grame
Toți prematurii sunt internați la Reanimarea maternității până când starea lor se stabilizează. Un bebeluș născut înainte de termen trebuie să stea la incubator până când atinge greutatea de două kilograme. La Suceava, cel mai mic copil care a supraviețuit a cântărit la naștere 800 de grame, asemenea cazuri fiind înregistrate de mai multe ori, inclusiv anul trecut. Copilul cu cea mai mare greutate care a venit pe lume la Maternitatea Spitalului Județean de Urgență avea șase kilograme. Prematurii sunt alimentați de asistente prin gavaj, adică printr-o sondă, care se introduce în stomac prin nas și la capătul căreia se atașează o seringă cu lapte. Sonda respectivă se schimbă la fiecare 12 ore.
„Mamele ai căror copii sunt ținuți în incubatoare au voie să-i viziteze când doresc. Nu le lăsăm să se implice doar atunci când activitatea este intensă, fiindcă ne încurcă. Altfel, la câteva ore, chiar din prima zi de la naștere, vin să-i țină în brațe, să-i mângâie. Încercăm să-i apropiem fiindcă, așa, copiii au o evoluție mai bună”, adaugă asistenta șefă, Domnica Armanu.
În 2010, la Maternitatea Suceava sunt preconizate și alte investiții la capitolul dotare și sunt așteptați bani pentru renovarea saloanelor, a sălilor de naștere și de operații.
