Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea ( I )

Prima mare sărbătoare religioasă din anul bisericesc, care începe la 1(14) septembrie, este Nașterea Maicii Domnului, numită în popor și Sfânta Maria Mică – 8 (21) septembrie, pentru a fi deosebită de Adormirea Maicii Domnului, de la 15(28) august, sau Sfânta Maria Mare.
Cele patru Sfinte Evanghelii nu dau prea multe amănunte despre viața Sfintei Fecioare Maria, și mai ales despre nașterea și copilăria ei, aceasta explicându-se prin faptul că figura centrală a Noului Testament este Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Despre părinții săi, dumnezeieștii Ioachim și Ana, știm ca erau originari din Nazaretul Galileii – cum scrie Evanghelia apocrifa a lui Iacob. Ei ajunseseră la adânci bătrâneți fără să aibă copii, dar nu-și pierduseră speranța, rugându-se încontinuu lui Dumnezeu să le dăruiască un urmaș. În încrederea lor au mers până la retragerea în locuri singuratice, separat, unde au postit, s-au rugat, au lăcrimat și și-au sfâșiat inima, până ce Dumnezeu le-a trimis răspuns, prin înger, că ce-rerea lor va fi primită. Așa s-a născut Maria, viitoarea Sfânta Fecioara Maria, care a fost aleasă de Dumnezeu să fie vasul ales, ce va purta în pântece și va naște pe Mântuitorul lumii, cum proorocise Isaia : “Iată Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele lui Emanuel” (Is. 7, 14).
Sfinții Ioachim și Ana o consacră serviciului religios la Templu, Biserica rânduindu-i o altă sărbătoare, la 21 Noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – în amintirea făgăduinței părinților săi trupești de a închina pruncul lor lui Dumnezeu, spre a viețui întru bunătate, cinste și neprihănire.
Cea de a treia sărbătoare anuală dedicată Sfintei Fecioare Maria este Buna-vestire (25 martie). Cu ocazia vizitei pe care a făcut-o Elisabetei, rudenia sa, viitoarea mamă a Sfântului Ioan Botezătorul, aceasta a numit-o “binecuvântată între femei” și “Maica Domnului meu”. Iată cuvintele Sfântului Evanghelist Luca, unul din Apostolii Domnului : “Și a intrat Maria în casa lui Zaharia și s-a închinat Elisabetei. Iar când a auzit Elisabeta urarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei, și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt și, cu glas puternic, a strigat: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecului tău. Și de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu ?” (Lc. 1, 40-43).
După nașterea minunată a Fiului lui Dumnezeu în Bethleemul Iudeii (Lc. 2, 4-16), Sfânta Fecioara Maria va fi deseori alături de Iisus în multe din momentele vieții sale pământești: la tăierea-împrejur, la 8 zile, când i s-a pus numele; la prezentarea la templu; în timpul fugii în Egipt de frica lui Irod, care voia să-l ucidă pe Prunc; în timpul predicii lui Iisus în templu, când avea numai 12 ani; la nunta din Cana, dar mai ales în timpul Patimilor, moment când Sfânta Fecioara este încredințată de Iisus Apostolului Ioan (In. 19, 25). În sfârșit, după înălțarea la cer a Domnului (FA, 1, 14) Sfânta Fecioara Maria și femeile care au urmat pe Iisus fac parte din grupul apostolic. (Pr. Dr. Cezar Vasiliu)