Muzica ritmată combate stresul, iar cea veselă binedispune oamenii, făcându-i pe aceștia să creadă că toți cei din jurul lor sunt la fel de fericiți ca și ei, au descoperit cercetătorii britanici, informează dailymail.co.uk.
Coordonatorul acestui studiu, Joydeep Bhattacharya, a testat efectul produs de 120 de cântece și sunete asupra stării de dispoziție a 46 de voluntari. Aceștia au fost rugați să asculte calupuri de câte 15 secunde de muzică și diverse sunete, apoi le-au prezentat o selecție de figuri ale unor persoane, pe care voluntarii a trebuit să le încadreze în secțiunile „vesel”, „trist” și „neutru”.
Cercetătorii britanici au descoperit, astfel, că diversele genuri de muzică ascultate pot schimba radical modul în care oamenii percep persoanele din jurul lor. De exemplu, persoanele care au ascultat piese ale trupei Girls Aloud sau Simfonia a IX-a de Beethoven credeau în acele momente că și celelalte persoane din jurul lor se aflau într-o dispoziție bună. În schimb, cei care au ascultat jazz sau piese semnate de artiști precum Morrissey sau Joy Division credeau că toți ceilalți sunt triști și deprimați.
De asemenea, s-a descoperit că muzica ritmată îi face pe oameni să suporte mai ușor stresul cotidian și le creează iluzia că sunt înconjurați de persoane fericite și vesele.
Chiar și un mic calup de doar 15 secunde de muzică este suficient pentru a influența percepția oamenilor asupra celor din jur – de la colegii de la locul de muncă la prietenii apropiați -, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Londra.
Cercetătorii au remarcat faptul că percepția oamenilor poate fi influențată atât de sunetele „vesele”, precum valurile mării ajunse la țărm, lemnele care ard pe foc și ciripitul păsărelelor, cât și de sunetele „triste”, precum împușcăturile, rafalele puternice de vânt sau zgomotul utilajelor industriale.
Printre piesele vesele pe care le-au ascultat voluntarii s-au numărat secvențe din „Take Five” de Dave Brubeck, „Tubulas Bells” de Mile Oldfield, „Theme To Local Hero” de Mark Knopfler și mai multe fragmente din partituri clasice semnate de Bach, Handel și Beethoven.
Piesele triste au inclus secvențe de jazz semnate de Charlie Parker, dar și câteva pasaje din piesele rock ale trupei Deep Purple.
Senzorii electrici, aplicați pe fruntea fiecărui voluntar, au relevat faptul că muzica activează zona din partea emisferei cerebrale asociată cu stimulii vizuali.
Experții britanici sunt de părere că efectele pot fi și mai pronunțate dacă oamenii aleg să asculte un gen de muzică cunoscut dinainte.
