Sfârșitul de săptămână a adunat la Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei peste 80 de artizani și meșteșugari din mai multe zone etnografice ale țării, care, împreună cu interpreții și formațiile de muzică populară ce au susținut spectacole, au însuflețit, timp de trei zile, muzeul sucevean în aer liber.
Cea de-a XIX-a ediție a Târgului meșterilor populari a fost un succes, prin numărul mare de participanți, dar și de vizitatori, din țară și străinătate, care au dorit să descopere tradițiile și creațiile autentice ale românilor.
Oficialități printre meșteri
Sâmbătă după-amiază, oficialitățile județene, prefectul Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, însoțiți de directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, și șefa serviciului Etnografie din cadrul Muzeului Bucovinei, Violeta Enea, au făcut un tur al Târgului meșterilor populari, oprindu-se la standurile acestora și vorbind cu meșterii.
După ce moș Ghiță de la Vorona le-a întins mâna oficialilor și i-a invitat să îi vadă standul cu măști, ei s-au oprit la sculptorul în os Ferenc Szilveszter, din Odorheiu Secuiesc, care le-a spus că fiecare figurină pe care o realizează el are un mesaj. O lecție de fizică le-a fost predată oficialilor de Bedo Zoltan, tot din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, care a venit la târg cu jucării din lemn.
Jucării din lemn
Aflat pentru prima dată la Târgul meșterilor populari de la Suceava, fiind cucerit de Muzeul Satului Bucovinean, Bedo Zoltan, fost profesor de fizică, actualmente profesor la Palatul Copiilor din Odorheiu Secuiesc, ne-a povestit că totul a pornit acum 15 ani. „Străbunicul meu a fost tâmplar și cred că de la el am moștenit talentul de a lucra cu lemnul. De 15 ani sunt la Palatul Copiilor, unde fac cu cei mici aeromodelism. Atunci am început să lucrez cu lemnul și să fac și jucării. Prima jucărie a fost un fel de excavator, urmat de un trenuleț”, ne-a povestit profesorul. Pentru a ne arăta că jucăriile lui se mișcă datorită unor legi ale fizicii, profesorul ne-a arătat un iepuraș care are un picior fix și unul mobil. „Dacă îl punem pe o pantă, jucăria poate fi folosită ca material didactic pentru elevi. Se poate studia forța de frecare, echilibrul corpurilor. Din punct de vedere fizic, este un plan înclinat, forța gravitațională se descompune și din cauza asta se mișcă și iepurașul”, a completat meșterul.
Forfota din jurul standului adus de Bedo Zoltan era creată de zeci de copii încântați de magia figurinelor de lemn.
Meșteșug vechi
L-am întâlnit sâmbătă la Târgul meșterilor populari și pe Neculai Căldăraru, din Brateiu, județul Sibiu, care provine dintr-o familie veche de țigani căldărari, care sunt meșteri de cazane, folosind o tehnică moștenită de la străbuni. Meșterul ne-a spus că face cazane de la 8 ani. „Folosesc cupru roșu, cupru galben, aluminiu, inox, depinde ce vreau să fac. Am adus cazane de țuică, ibrice, ceaune, tigăi, carafe, cești de cafea, să aibă omul de unde alege. Un cazan de țuică de 200 de litri este 12.000 de lei, dar am și la 10.000 de lei, la 6.000 de lei, la 4.500 de lei, depinde cât este de mare. Tehnica este păstrată din moși strămoși. Cuprul este lovit de ciocan de mii de ori până capătă forma dorită. Nouă nu ni se pare greu. Ce iese din mâinile noastre nu este doar frumos, ci este și durabil”, ne-a spus meșterul Neculai.
Meșterul popular și rapsodul Gheorghe Țugui din Vorona, județul Botoșani, a ținut să ne încânte cu o doină, interpretată la caval, după ce ne-a făcut cunoștință cu măștile sale confecționate din piei și coarne de animale și materiale textile. „Am venit să prezint câteva opincuțe făcute de mine, măști jucate și nejucate, măști cu coarne, măști tradiționale laice. Eu am învățat de la tata acest meșteșug”, ne-a povestit moș Ghiță.
„Fiecare figurină, fiecare chip de țăran sau țărancă, este cu ADN-ul ei”
Ne-am oprit și la standul Anei Grunzu din Iași, care a venit la târg cu personaje de poveste confecționate din foile care înfășoară știuletele de porumb. Nostalgică după anii copilăriei, pe care i-a petrecut pe meleagurile fălticenene, fiind născută în comuna Horodniceni, meșterul popular a început acum zece ani să facă chipuri de săteni din pănuși de porumb, folosind un soclu din lemn. „De mică mi-am dorit să fac ceva legat de artă. Când eram copil, nu prea îmi plăcea să lucrez manual, să cos, dar cu timpul am început să apreciez foarte mult arta tradițională. Sunt nostalgică după oamenii pe care i-am lăsat la țară, oameni foarte harnici. Îmi aduc aminte că nu aveau timp nici să-și spună pe nume. Aveau nume prescurtate. Fiind copil, mi-am întipărit în minte imaginea unor săteni, pe care încerc să-i surprind prin păpușile pe care le fac. De aceea, am încercat să le fac chipurile și nu am găsit alt material mai la îndemână decât pănuși de porumb și diferite boabe. Din 2004, fac păpuși din pănuși, de câțiva centimetri, pe care le așez pe suport de lemn. Încerc să arăt și ocupația sătenilor. Pun păpușilor furci, traiste, coșulețe, coase sau măturoaie. Fiecare figurină, fiecare chip de țăran sau țărancă, este cu ADN-ul ei“, ne-a povestit Ana Grunzu.
Ștergare de o sută de ani
Înșiruiți de o parte și de alta a aleii care traversează incinta muzeului în aer liber, cu produsele etalate pe mesele și standurile de expunere, majoritatea meșterilor populari și-au întâmpinat clienții îmbrăcați în straie populare specifice zonei pe care o reprezintă. Nu au lipsit ceramiști, iconari, confecționeri de straie și podoabe populare, împletitori, curelari, meșteri cioplitori, țesătoare, artizani veniți cu o gamă diversă de obiecte tradiționale decorative și utilitare, dar și producători de dulciuri, plăcinte și cozonaci, siropuri, dulcețuri, șerbeturi.
Maria Oniță, din comuna Salva, județul Bistrița-Năsăud, ne-a invitat la standul ei, pentru a ne arăta pânză din cânepă țesută de bunici, cu o vechime de peste 50 de ani, prosoape vechi de aproape o sută de ani, carpete, cuverturi, toate făcând parte din zestrea pe care fiecare fată de pe valea Bistriței trebuia să o aibă când se mărita. „Dacă nu aveai lepedeu, adică cearșaf din cânepă, traistă, covor, prosoape țesute, ladă de zestre, nu te măritai. Când m-am măritat, mi-o dat părinții șase perini și zece țoluri, trăistuțe, ștergare, altfel nu mă lua bărbatul de-acasă. Un ștergar vechi de o sută de ani îl vând cu 100 de lei, dar mai lăsăm la preț. Noi ne bucurăm că ducem mai departe tradiția și că lucrurile vechi ajung în casele oamenilor care știu să le prețuiască”, ne-a povestit Maria Oniță.
Folclor, pe placul tuturor
Dacă vineri, în prima zi din august, pe scena amenajată în Muzeul Satului Bucovinean au urcat Fanfara din Stamate și interpreții Diana Alexa, Ionuț Motrici, Mariana Maximiuc, Denisa Solcan, Laura Lungu și Cătălin Robciuc, sâmbătă, publicul iubitor de folclor s-a întâlnit cu grupul de dansuri „Stejarii din Sf. Ilie”, cu interpreții Sorina Petrician, Doina și Ciprian Iulian Petroaie, Florin Costan, Ionel Dorel și Dănuț Onoiu, pentru ca, la finalul zilei, Fanfara „Zece Prăjini” să susțină un mini concert. Membrii fanfarei, după ce au interpretat piese cunoscute, în stilul lor unic, au coborât de pe scenă și au încheiat concertul printre spectatori, în aplauze îndelungi. Seara de duminică s-a încheiat cu un recital extraordinar susținut de cântăreața Maria Ciobanu, după ce publicul a putut urmări cu drag spectacolul „Dor de cântec”, în care au evoluat Gabriela Teișanu, Ștefania Puiu, Alexandru Nuțescu, Celina Gheorghelaș, Ana Tonigaru, Cornelia Ștefan, Viorica Duceac, Patricia Gheață, Mădălina Candrea, Maria Știrbu, Nicoleta Hafiuc, Pamfil Roată, Alexandru Havriliuc și grupul de dansatori din Câmpulung Moldovenesc.
Târgul meșterilor populari, ediția a XIX-a, a fost organizat de Consiliul Județean Suceava și Muzeul Bucovinei.
