Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura Humorului – aniversează 50 de ani de existență. În cadrul acestei sărbători, sâmbătă, 23 august, la muzeu au avut loc mai multe manifestări cu caracter cultural (periplu istoric, lansarea unor materiale publicitare despre muzeu, lansarea unei cărți bilingve – română, germană, vernisajul expoziției foto – documentară „Mesageri humoreni pe mapamond”, minispectacol susținut de grupul folcloric al Casei de Cultură Gura Humorului, revedere în Bucovina, întâlnire cu promoția 1954 a Școlii Normale „Vasile Lupu” și „Mihai Sturdza” din Iași).
„Nunta de aur”
De la „nunta de aur” nu au lipsit „mireasa”, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, Vera Romaniuc, sufletul acestei instituții culturale bucovinene, „nașul cel mare”, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, „socrul cel mare” – primarul orașului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, „surorile miresei” – Irina Carmen Barbălată, reprezentând „United Experts” și Elena Volosciuc, cu spijinul cărora s-au lansat sâmbătă primele materiale publicitare despre muzeul humorean.
Printre „rudele miresei” s-a aflat și consilierul local – artist plastic Radu Bercea. Printre nuntași s-au numărat reprezentanți ai Forumului German și promoția 1954 a Școlii Normale „Vasile Lupu” și „Mihai Sturdza” din Iași.
Stabiliment al culturii în Gura Humorului
Directorul Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Vera Romaniuc, a amintit celor prezenți faptul că pe 1 august 1958 s-a decretat înființarea muzeului humorean: „atunci s-a făcut tocmeala”, după care, pe 1 februarie 1959, s-a finalizat proiectul.
„Până pe 1 februarie 2009, când va fi de fapt <nunta cea mare>, vom organiza, aproape în fiecare lună, manifestări culturale care să puncteze aniversarea celor 50 de ani de existență a muzeului”, a spus Vera Romaniuc.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, în calitate de „naș” a spus că este aproape „de-o seamă cu muzeul”, instituție care a făcut orașul mai cunoscut, „a scris o pagină de istorie a Bucovinei”.
„Consiliul Județean Suceava și-a propus ca orașul Gura Humorului să fie kilometrul zero al reformelor și proiectelor culturale. Un proiect cultural se va desfășura în perioada 10-12 octombrie, Bucovina – ținut monahal, după care vom încerca să declarăm orașul Humor – orașul mănăstirilor”, a mai spus Gheorghe Flutur.
În completare, primarul orașului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a numit Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – „stabiliment al culturii în Gura Humorului”.
„Dor de acasă”
În cadrul aniversării a 50 de ani de existență a muzeului humorean s-a lansat și volumul de poezii bilingv (român – german), „Dor de acasă”, semnat de Tațiana Vlad Guga, în vârstă de 84 de ani, născută la Bălăceana, dar cu studii la Cernăuți, și Johanna Remus, refugiată în Germania.
Tațiana Vlad Guga a citit câteva poezii în limba română, scrise de ea: „Vivat Cernăuți”, „Acolo sunt acasă”, dar și poezii scrise de Johanna Remus, a cărei strănepoată din Germania a fost prezentă la lansare. Ea a recitat în limba germană câteva poezii scrise de străbunica ei.
După lansarea volumului „Dor de acasă”, grupul folcloric al Casei de Cultură Gura Humorului, coordonat de Maria Macovei, a susținut un scurt program artistic.
Mesageri humoreni pe mapamond
În holul Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, artistul plastic humorean Radu Bercea a expus o parte din fotografiile expoziției „Mesageri humoreni pe mapamond”. Artistul a trecut de la pictură la fotografie.
„Consider că fotografia este document. Cei care nu au posibilitatea să ajungă în îndepărtata Brazilie, pot să privească fotografiile, tot ce ochiul meu a surprins, și să descopere într-un fel această țară. În februarie am avut ocazia să vizitez Brazilia, am fost la Rio Negro și Curitiba, de unde m-am întors cetățean de onoare, o mare bucurie și onoare pentru mine. Apoi, am întreprins vizite la Academia de Arte din Riga – Letonia, în Lituania, Estonia și Ucraina. Am făcut fotografii prin aceste locuri și acum le expun vizitatorilor”, ne-a spus artistul humorean.
