Cu prilejul manifestărilor organizate pentru a aniversa împlinirea a 110 ani de la înființarea Societății “Muzeul” din Suceava, Complexul Muzeal Bucovina a editat un volum, care circumscrie istoria și evoluția muzeografiei sucevene, și a realizat o medalie, care marchează durabil evenimentul.
Istoria muzeului în 100 de pagini, cu documente și ilustrații
Volumul, cu titlul “Muzeul din Suceava – 110 ani în documente și amintiri”, poartă semnătura muzeografului dr. Monica Dejan și urmărește, pe parcursul celor 100 de pagini, structurate în cinci capitole (cu anexe documente și ilustrații), cum a luat ființă una din cele mai importante societăți culturale bucovinene, cum s-a impus și cum s-a dezvoltat ca instituție, pentru ca la sfârșitul anului 2009 să dispună de „un fond total de 397.457 de piese și 142 de angajați, acoperind toată gama de activități specifice unui muzeu contemporan: cercetare, conservare, restaurare și evidență”.
Apărută din inițiativa unor oameni preocupați de păstrarea vestigiilor istorice ale orașului, ca o necesitate după primele lucrări de degajare a ruinelor Cetății de Scaun întreprinse, la sfârșitul sec. al XIX-lea, de arhitectul Carl A. Romstorfer, Societatea „Muzeul” din Suceava a luat ființă la data de 4 ianuarie 1900, așa cum indică „Protocolul adunării generale de constituire”, adunare a cărui „convocătoriu” a fost primarul urbei din acea vreme, Franz cav. Des Loges.
„Muzeul nomad”
Primele piese dezgropate de sub ruinele cetății („cărămizi cu inscripții gravate, oale de sobe cu ornamente, hârburi de sticlă și de lut, pipe, cuțite, ciocane, rămășițe de arme, ghiulele de piatră și de fier de mărime foarte felurită, lemn carbonizat, scări de la tarnițe, vârfuri de la sulițe și de la săgeți, cercei, inele”, așa cum sunt consemnate într-un prim inventar din 1898/1899) au fost încredințate spre „priveghere” prof. Iosef Fleișer, de la gimnaziul din Suceava.
Păstrată la început într-un „local anume năimit în cafeneaua armenească”, colecția de vestigii istorice și-a schimbat locul și veghetorii de-a lungul anilor.
„Muzeul nomad”, așa cum l-a numit Leca Morariu, a avut ca locații un imobil situat lângă sediul Primăriei – Prefectura de astăzi, a funcționat apoi în două săli din clădirea unui hotel, în cazarma orașului, în clădirea fostului Liceu de fete, în sediul Primăriei, în „Casa Națională” – într-o aripă construită special pentru a adăposti biblioteca și muzeul, în fine, în imobilul fostei Căpitănii Districtuale din perioada austriacă, unde funcționează și astăzi.
Medalie aniversară
Medalia aniversară, realizată la Monetăria Statului în 300 de exemplare, (medalie a cărei machetă a fost realizată de muzeografa Irina Țibulcă, cea care a machetat și placheta „Moldova – 650”, oferită de CMB Suceava, la sfârșitul lunii noiembrie 2009, participanților la Simpozionul Național „Artă și civilizație medievală”) prezintă pe avers efigia în relief a prof. Iosef Fleișer, cu textul „Primul custode al Muzeului”.
Pe revers, se află imaginea în relief a actualului Muzeu de Istorie (clădire centenară, cu două nivele, proiectată și construită de antreprenorul Julius Bochner, în anii 1902 – 1903, ca sediu al Căpităniei Districtuale din Ducatul Bucovinei, în care a funcționat, ulterior, Prefectura Suceava, imobil care a primit destinația de muzeu din anul 1968) cu textul imprimat „110 ani de la înființarea Muzeului din Suceava – Complexul Muzeal Bucovina” și milesimile „1900-2010”.