Mustața lui Barbă și „starea sănătății” lui Nechifor

În condițiile ultimelor zile de dinaintea referendumului ale cărui rezultate deja sunt cunoscute și arhicomentate, în spațiul politic sucevean s-au schimbat fel de fel de replici. Ar fi iluzoriu să ne imaginăm că fiecare dintre acestea a fost încărcată de substanță. S-au spus și lucruri importante, s-au spus și multe lucruri numai pentru a fi spuse, deși vorbitorii ce s-au înscris la pălăvrăgeală în contextul acestei ultime categorii păreau a fi convinși că de zisele lor depinde soarta țării. Între cei care s-au trezit să vorbească numai pentru a se afla în treabă îl putem include și pe Cătălin Nechifor, director executiv în cadrul CJ Suceava, președinte al Organizației Județene a TSD și vicepreședinte la nivel național al pesedeilor în devenire. Simțind, probabil, un oareșce avânt la lingurică, musiu Nechifor s-a gândit că sună interesant să-i transmită public președintelui municipal al PD, Neculai Barbă, cum că ar fi mai credibil dacă și-ar rade mustața. Desigur, e dreptul lui Cătălin Nechifor ca, după saltul făcut de la „desfacerea și comercializarea” sticlelor de Pepsi la greutățile din politica națională, să-și imagineze că a da declarații politice înseamnă să faci referiri la diverse aspecte estetice ale competitorilor. După cum este, de asemenea, dreptul său să-și închipuie, atunci când se privește în oglindă, că a devenit brusc un specialist în marketing politic, care poate măsura credibilitatea unui preopinent politic doar raportându-se la prezența sau lipsa mustății de sub nasul acestuia. Ceea ce pare însă a nu băga de seamă personajul în discuție este că, luat de vârtejul roșu produs de zborul cocorilor spre idealurile revoluționare ale lui Che Guevara, s-ar putea să-și piardă el însuși din credibilitate făcând astfel de „alegații” pe care, chipurile, le transformă în sfaturi politice gratuite. O spun acum ca membru al generației tinere, pe care Cătălin Nechifor, dimpreună cu alții ca el, susține că o reprezintă: nu cred că ăsta e modul de a face o altfel de politică, de care tinerii politicieni ar trebui să fie interesați. Nu prostioarele lipsite de consistență și care nu sunt nici măcar amuzante – chiar dacă, probabil, asta se predă pe la școlile de vară al TSD, pe-acolo pe unde Cătălin Nechifor își ia notițe – construiesc viitorul unui om ce vrea să conteze în politica mare. Miștocăreala mioritică, cu aer de Dâmbovița, ar trebui să fie numai apanajul clasei politice formate de-a lungul tranziției de până acum, dar nu și moștenirea celei care va guverna într-o Românie europeană. Dar, sigur, astea sunt chestiuni care nu prea „se pupă” cu avântul revoluționar al tesediștilor ce se alimentează parcă de la priză, pentru a arăta cât de entuziaști sunt, de fiecare dată când e vorba să se mai bage nițel în seamă. Și care, de multe ori, se curentează, grație enormităților sau nonsensurilor pe care le scot pe gură. Asta deși, la capitolul de „informații suplimentare” din CV-urile lor stă scris, așa cum se întâmplă și în cazul lui Cătălin Nechifor, că „starea sănătății” este „bună”.