Munții de steril din județ, păziți permanent de frica unor accidente ecologice

– În lipsa banilor pentru efectuarea lucrărilor de ecologizare de la fostele exploatări miniere, monitorizarea iazurilor de decantare este tot ceea ce se poate face deocamdată
Iazurile de decantare de la fostele exploatări minieri dau frisoane autorităților. Fenomenele meteo extreme înregistrate în România în ultima perioadă i-au pus pe gânduri pe reprezentanții instituțiilor de mediu, care se tem că un accident ecologic cu un impact devastator asupra ecosistemului s-ar putea produce oricând în județ.
Cele mai mari temeri vizează munții de steril de la Tarnița și de la Pojorâta. Milioane de metri cubi de material rezultat din prelucrarea minereului s-au depozitat de-a lungul timpului în diferite zone, fără ca nimeni să se gândească prea mult și la mediul înconjurător. Așa se face că munții de steril, plini cu metale grele ca plumb, cupru sau zinc, o pot lua la vale după orice ploaie torențială. Impactul asupra mediului înconjurător ar fi deosebit de grav, iar poluarea solului și a apelor ar putea avea repercusiuni pe termen lung nu numai pentru zona respectivă, ci pentru areale mult mai mari.
Reprezentanții Gărzii Regionale de Mediu Suceava spun că știu care sunt riscurile unor eventuale accidente, numai că lucrările de ecologizare costă foarte mult, iar banii se dau de la bugetul statului.
În județ există 8 iazuri de decantare clasificate, iar fondurile necesare pentru ecologizare sunt estimate la câteva miliarde de dolari. „Pe lista de priorități la nivel național în privința lucrărilor de ecologizare, județul Suceava ocupă pozițiile 1 și 3. Este vorba de iazul Tărnicioara, cel mai înalt din România (n.r. – 80 de metri) și iazul Dealu Negru de la Pojorâta. În ambele cazuri trebuie efectuate lucrări urgente de mărire a stabilității iazurilor pentru că ploile abundente ar putea provoca situații catastrofale”, a declarat comisarul șef Constantin Huțupaș, șeful Gărzii Regionale de Mediu Suceava.
Subiectul a fost discutat joi atât cu reprezentanții societăților care au administrat aceste halde de steril, dar și cu reprezentanți ai firmei CONVERSMIN București, care gestionează perimetrele miniere cu activitate sistată până la finalizarea lucrărilor de ecologizare a acestora. În lipsa banilor necesari pentru lucrările de ecologizare s-a ajuns la concluzia că este obligatorie măcar monitorizarea zonelor periculoase. La Tarnița, cele trei iazuri de decantare vor fi urmărite de 15 persoane, care au sarcina de a semnala orice problemă care apare pentru a se putea interveni în timp util.
– Anul și accidentul ecologic la Tarnița
Necesitatea ecologizării iazurilor de decantare și eliminarea riscurilor unor catastrofe a fost luată tot mai mult în calcul după accidentele înregistrate în ultimii doi ani.
În mai 2005, o falie de circa 100 metri lungime, 15 metri adâncime și 10 metri lățime s-a rupt din halda de steril „Poarta Veche” ca urmare a ploilor căzute timp de câteva zile. După estimările specialiștilor, peste 1.000 mc de steril, în care se afla plumb, zinc și cupru s-au scurs în pârâul din apropiere, un afluent al râului Moldova, din care se aprovizionează cu apă mai multe localități. Breșa a fost astupată după câteva zile, numai că pericolul persistă, iar un accident similar și chiar mai grav se poate repeta oricând.
Anul trecut, tot ca urmare a ploilor abundente, canalul de scurgere a unui pârâu care subtraversează iazul de decantare Tărnicioara a fost blocat cu bușteni. În spatele uriașei halde de steril, în care s-au depozitat 15 milioane de mc de reziduuri, s-a format un lac natural de dimensiuni îngrijorătoare. Norocul a făcut ca ploile să se oprească, iar situația a fost remediată după mai multe zile de incertitudine și spaimă. Riscul era ca muntele de steril să o ia la vale, ceea ce ar fi echivalat cu cel mai mare dezastru ecologic, cu consecințe pe termen lung asupra mediului înconjurător.