Cel mai recent studiu de analizare a activității primăriilor municipiilor reședință de județ evidențiază municipiul Suceava la mai multe capitole, atât ca exemplu de bună practică, cât și ca exemplu negativ.
Mai exact, Suceava este evidențiată de nouă ori la aspecte pozitive și de trei ori la aspecte negative.
Primarul Ion Lungu, care în zilele de luni și marți a fost prezent la Conferința națională pentru servicii publice, în cadrul căreia au fost prezentate și rezultatele studiului realizat de Institutul de Politici Publice, a precizat că Primăria Suceava a fost evidențiată ca una dintre cele mai transparente primării din țară pentru că a pus la dispoziție toate contractele solicitate, în condițiile în care jumătate din primăriile din țară nu au vrut așa ceva.
Pierderile de apă rece, cheltuielile de salubritate și costurile de modernizare a străzilor – aspectele negative
Referitor la aspectele negative la care Suceava a fost menționată, șeful municipalității sucevene consideră că, în două cazuri, este vorba de o eroare de interpretare, cauzată de lipsa unor informații mai cuprinzătoare. Ion Lungu a spus că “Am fost dați în topul municipiilor cu pierderi mari pe rețeaua de apă potabilă – 58%. Numai că ACET, care este o societate a Consiliului Local, din 2009 este operator regional. Aceste pierderi se referă la întreaga activitate, în toate localitățile pe care le gestionează în județ.
Astăzi, în municipiul Suceava, pierderile sunt de 35-38%, față de 48%, cât erau. Acestea au scăzut ca urmare a implementării proiectului ISPA”.
Un alt aspect negativ se referă la cheltuielile mari de salubrizare a orașului.
Ion Lungu spune că aceasta este o problemă reală cu care se confruntă municipalitatea suceveană: “Se știe că avem această problemă delicată, transportăm gunoiul la 60 de kilometri de oraș. Nu mai este nici un caz în România în această situație, ceilalți transportă doar la 20-30 de kilometri. Noi am avut ghinionul că s-a închis și groapa de gunoi de la Fălticeni. Singura soluție este punerea în funcțiune a gropii ecologice de la Moara, unde este finalizată prima celulă, iar acum se lucrează la stația de tratare-epurare. Sper ca din primăvară să fie funcțională, să scăpăm de acest calvar”.
Cea de-a treia menționare a Sucevei la aspecte negative se referă la costurile mari de modernizare a drumurilor. Ion Lungu spune că aici problema a fost pusă greșit de cei care au realizat studiul: “La capitolul străzi sunt două clasamente, unul la reparații și altul la modernizări. La capitolul reparații suntem în regulă, pe la mijlocul clasamentului, dar la modernizări suntem în față, dar nu mai mult ca alții. Raportul se referă la cei doi kilometri de stradă modernizați pe strada Cernăuți. Acolo nu este o simplă modernizare, pentru că s-au făcut lucrări de drenare, consolidare, s-a turnat noua fundație a drumului, s-au pus acele membrane elastice de atenuare a șocurilor la alunecări, s-a realizat un sens giratoriu. Acolo apare prețul de 3.471.000 lei/km de asfalt, dar nu e vorba doar de turnarea unui strat de asfalt, ci de lucrări mult mai complexe”.
Costul rezultat, de 860.000 de euro pe kilometru, mai este depășit doar de Galați – cu două milioane de euro pe kilometru și de Sibiu, cu aproape trei milioane de euro pe kilometrul de drum modernizat.
Edilul sucevean consideră că rezultatele raportate la acest capitol nu sunt concludente, pentru că nu s-a ținut cont de particularitățile fiecărei lucrări în parte, care implică un volum mai mare sau mai mic de lucrări, respectiv și costuri diferite.
“Asociația Municipiilor din România și-a propus ca în perioada următoare să stabilească criterii de cuantificare a acestor lucrări, să nu mai existe interpretări eronate”, a adăugat Lungu.
La ce s-a remarcat Suceava ca exemplu pozitiv
Conform aceluiași studiu, municipiul Suceava se află pe primul loc în țară în privința iluminatului public, având o acoperire de aproape 100% a străzilor existente.
În plus, este singurul oraș din țară care are în proprietate iluminatul public și singurul care a accesat fonduri europene pentru modernizarea iluminatului public.
Prețul energiei termice livrate populației este un alt aspect la care Suceava este dată ca exemplu pozitiv. Conform datelor valabile la nivelul anului 2010, costul gigacaloriei, de 185 de lei, care a fost menținut și în 2011, este sub costul mediu pe țară.
De asemenea, pierderile în rețeaua de termoficare în Suceava sunt estimate la 28%, în vreme ce în alte orașe sunt de 50 – 60%.
La dinamica veniturilor autonome (venituri proprii plus cotele defalcate din impozitul pe venit), care arată gradul de autonomie financiară a unei localități, Suceava ocupă locul cinci pe țară.
Ion Lungu a menționat și alte aspecte pozitive la care a fost încadrată Suceava: “Deși este criză, bugetul Sucevei pe 2008 și 2009 nu a scăzut, deși cotele defalcate au venit mai mici de la bugetul de stat. În 2010, comparativ cu 2008, bugetul municipalității a crescut cu 1%, în vreme ce în majoritatea localităților a scăzut. Gradul de îndatorare este accesibil, de până la 20%, sau echivalentul bugetului local pe un an. Alte primării au datorii cât bugetul lor pe doi ani de zile”.
Municipiul Suceava, care ocupă locul cinci pe țară la spații verzi pe cap de locuitor, a fost apreciat și pentru gradul ridicat de colectare selectivă a deșeurilor, care a crescut de la 15% la 25%.
