Multe și mărunte

Nu putea să nu existe, în binecuvântatul spațiu mioritic, o jurizare necontestată – de astă dată, chiar pe bună dreptate. Cinci din cele 14 orașe care au candidat la obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 au adresat un memoriu comun forurilor europene și naționale, reclamând un flagrant conflict de interese în care s-au aflat cele două membre ale juriului nominalizate de Ministerul Culturii pentru a reprezenta România (printre semnatarii memoriului nu se află și Primăria municipiului Suceava; e împăcată, oare, cu soarta de candidat respins încă din prima fază a jurizărilor?). „Dacă cei doi experți și-au asumat acest document (n.n.: procesul verbal final), jurizarea ar trebui refăcută cu alți experți din partea României” – declară Constantin Chiriac, membru al Comisiei de selecție și monitorizare a orașelor candidate. Cum se știe, Chiriac, directorul Teatrului Național din Sibiu, a avut importantă contribuție la atribuirea titlului de Capitală Culturală Sibiului. Fost membru al juriilor internaționale ce au acordat respectivul titlul, C. Chiriac mai afirmă că ”Eu m-am și mirat când am văzut nominalizările celor doi experți din partea Ministerului Culturii, pentru că nu cred că erau în măsură să facă parte din Juriu”. Bun, dar de ce n-a spus-o la vreme, mai ales că avea și calitatea oficială în care s-o facă?
*
După câte se pare, dosarul de candidatură al orașului Baia Mare, urbe aflată în compania fericiților ajunși pe „lista scurtă”, a fost alcătuit de doi tineri ieșeni, care și-ar fi oferit mai întâi serviciile Primăriei ieșene, dar au fost refuzați. De ce? Simplu: nimeni nu-i profet în urbea lui!
*
Să mă ierte dl Chiriac, dar intervenția sa, din care am citat ceva mai sus, nu prea „sună” a discuție pe teme de cultură. Ceea ce chiar ne miră: știindu-l școlit la Iași, îl creditam cu o cunoaștere onorabilă a gramaticii limbii române. Din păcate, dă un jenant chix, însușindu-și, după rețeta „noi vorbim, nu gândim”, agramatismele puse în circulație de exponenții culturii stadioanelor: „Noi, CA ȘI membri ai unui Juriu…”, „Ministerul Culturii CA ȘI structură organizatorică…” Care „ca și”, coane Chiriac, de unde naiba l-ai scos, de ce imiți servil pe cei făr-de carte? Culmea e că, păzindu-se de cacofonii inexistente, nu le vede pe cele reale („Dacă cei doi experți…”). De unde se observă că acest idiot „ca și” parazit, stupid și incult, nici nu mai este perceput drept proteguitor de cacofonii, ci e luat pur și simplu ca nouă normă a vorbirii cotidiene! Reamintesc: „Teatru Național” însemna teatru în limba națiunii (și nu un rang de frunte între celelalte scene românești). Dacă până și un director de Teatru Național strică limba română, lăsând-o pradă stadioanelor, atunci se pare că nu mai e nimic de făcut!
*
Doar unul din cinci cetățeni ai Republicii Moldova susține unirea Basarabiei cu România – și asta după un sfert de veac al liberei informări, documentări, dumiriri, după ce basarabenii și-au putut cunoaște cum se cuvine țara (România, adică), după ce și-au spus răspicat cuvântul istoricii din amândouă părțile Prutului, scriitorii, ziariștii, societatea civilă, după ce s-au acordat zeci și zeci de mii de cetățenii, după ce alte zeci de mii de tineri moldoveni s-au școlit în România. Cum-necum, realitatea asta e – ceea ce trimite în ridicol credința unora că, în 1989, „s-ar fi ratat momentul unirii” (atunci, procentajul unioniștilor era și mai mic, oscilând între 7 și 8%, iar Basarabia era republică sovietică unională și, la Tiraspol, Armata a XIV-a cu arma la picior!). Un oarecare firav temei de speranță îl constituie, totuși, faptul că autorul sondajului, Institutul de Politici Publice din Chișinău, l-a realizat pe cheltuiala marelui nostru prieten Soros. Drept pentru care cifra reală s-ar putea să nu fie 1 la 5, ci, să zicem, 1 la 4, ba chiar și 1 la 3. Ce se schimbă hotărâtor în ecuația unirii? Prea puțin pentru a o vedea înfăptuită în orizontul anului 2018! Doar un grav și important eveniment internațional ar resuscita cumva ideea reîntregirii, fiindcă, de fapt, nu există nici o unanimitate românească – sondajele atestă, la noi, 68% prounioniști. Până una-alta, ministrul Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, avertizează că „Republica Moldova se află în pragul dispariției sale ca stat”, iar expertul Dan Dungaciu crede că „Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă situație din istoria sa de după declararea independenței”.
*
O cretină reclamă Orange, realizată ca pe vremea filmului mut, revine la Look tv de câte zece ori în timpul unui meci, întrerupând brutal transmisia și lăsând impresia că telespectatorul este crezut idiot, dacă-i nevoie să i se repete același text până la totală intoxicare și sastisire. Ce-i prea mult strică, efectul reclamei este exact invers: îți vine să spargi ecranul, dar, până la urmă, te descarci doar cu o înjurătură…