MULTE ȘI MĂRUNTE

Beau, de-o vreme, apă minerală „Poiana Negri”, izvorâtă, după câte știu, pe la Dorna Candreni. Abia azi am citit eticheta și mi-a stat înghițitura în gât: „îmbuteliată cu autorizare Coca Cola”. Va să zică, apa minerală stră-stră-strămoșească, de care s-au bucurat și oștenii lui Ștefan, o bem, acum, prin grația firmei Coca Cola. Petrolul românesc ni-l revinde OMV (de fapt, rușii de la Lukoil și Gazprom). Gazele, țâșnite din subsolul țării, le gestionează Gaz de France. Ne-a mai rămas văzduhul. Pe când licitația?
*
Comisia de validare a Uniunii Scriitorilor, cea care dă ultima aprobare de primire a noilor membri, trudește din greu: sumedenie de veleitari în pragul pensiei și-au descoperit, subit, virtuți scriitoricești și atacă berbecește porțile Uniunii. Sunt autori de manuale diverse, de studii mult în marginea literaturii, de monografii sătești, de cărțulii cât o foaie de plăcintă, tipărite pe speze proprii ș.a.m.d. Vin cu pile zdravene, de toate soiurile, inclusiv politice. Ce-i mână pe ei în luptă? Începând cu anul viitor, statul acordă membrilor uniunilor de creație 1/2 de pensie în plus. Așa că, de ce să nu ne facem scriitori? Dacă Uniunea (și așa umflată evident excesiv, mai ales din pricina primirilor de sorginte electorală de după 1989) nu va ști să găzduiască responsabil capitolul primirilor de noi membri, s-ar putea să-nțarce bălaia, spre suferința creatorilor autentici!
*
Mie unul, homosexualii îmi provoacă întâi de toate milă. Știu că nu-i atitudinea cea mai potrivită, mai europeană și mai ne-amendabilă. Din câte am înțeles din expunerea patetică la TV a Romaniței Iordache, „a venit vremea ca în România să se adopte o lege care să răspundă unor nevoi reale ale cetățenilor români”. Nevoi reale? N-or fi cu totul altele grijile și nevoile românilor? Ion vrea să se însoare cu Gheorghe. Mai vrea, și Ion, și Gheorghe, să adopte, legal, copii – ceea ce, opinez, este absolut inacceptabil. Cui îi va spune puștiul „mamă”, lui Ion, sau lui Gheorghe? (În aceste zile se desfășoară, în USA, cel dintâi proces de divorț într-o „familie” de homosexuali. Mă-ntreb care ar putea fi motivele înfățișate onoratei instanțe. Nepotrivirea de caracter? Neîndeplinirea obligațiilor conjugale?) Toate temeiurile strămoșești ale familiei la români se duc pe apa Sâmbetei – ca să nu mai vorbim și de Codul Familiei, lege organică! Olandezii, de la care ni se trage legalizarea homosexualității, pregătesc, acum, pasul următor: partidul „Caritate, libertate și diversitate” cere legalizarea relațiilor cu copii între 12-16 ani, adică, pedofilia, condamnată strict în toate țările lumii. Motivul: ,,interdicțiile trezesc curiozitatea copiilor”. Interzise sunt și hoția, crima, violul – să le legalizăm, spre a preveni „trezirea curiozității”? N-au decât homosexualii să-și consume nefireasca iubire între domniile lor, scutindu-ne de penibila exhibare în public și, mai ales, de sluțirea legislației cu prevederi necreștinești și împotriva firii. Foarte bună prestația lui Pruteanu în confruntarea cu homosexualii șefi de cuib (al nebuniilor). Când e vorba de chestiuni jenante (manele, sex întorlocat) se apelează la vidanjorul Pruteanu. Ceilalți tolcșoiști de vocație și profesie, de ce tac?
*
Criticul Al. Dobrescu, care pregătește o carte-bombă, în mai mult volume, dedicată plagiatului la români, mă informează că primul studiu de la noi în temeiul căruia s-a adoptat o lege de condamnare a furtului intelectual (1889) a fost… plagiat cuvânt cu cuvânt după un text franțuzesc…