Ministerul Transporturilor propune creșterea pedepselor minime pentru distrugerea rețelei de cale ferată de la 2 la 4 ani, respectiv de la 3 la 5 ani în cazul sustragerii de componente sau bunuri din vagoane, precizând că anul trecut pagubele generate de furturi s-au ridicat la 46,49 milioane lei.
„În perioada 2005 – 2012 au fost înregistrate un număr mare de sustrageri de elemente ale infrastructurii feroviare publice și private, rămase în majoritatea cazurilor neidentificate. Acest fenomen a devenit acut în perioada ultimilor ani și a afectat direct infrastructuri feroviare recent modernizate pentru care au fost cheltuite importante sume atât din fonduri externe, cât și de la bugetul de stat”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență, care vizează modificarea Legii nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată.
Astfel, în 2011, pe rețeaua feroviară publică au avut loc 4.175 de cazuri de sustrageri, cu o valoare a pagubelor de 32,38 millioane lei, iar în 2012 au existat 3.465 de cazuri, cu o valoare a pagubelor de 46,49 milioane lei (10,4 milioane euro).
Autorii documentului precizează că elementele sustrase includ material mărunt de cale, traverse de lemn, șine, contrașine, eclise metalice, părți componente ale instalațiilor de siguranța circulației, echipament și aparataj, cabluri de semnalizare și telecomunicații, acestea fiind livrate firmelor care desfășoară activități de colectare a deșeurilor industriale reciclabile.
„Având în vedere amploarea fenomenului infracțional în această materie cât și consecințele extrem de grave asupra siguranței transporturilor pe calea ferată, în special urmare desfășurării activităților infracționale de furt și distrugere și luând în considerare faptul că limitele maxime pentru aceste infracțiuni, astfel cum sunt acestea cuprinse în legea specială sunt mari – cuprinse între 7 și 20 de ani închisoare, se apreciază că se impune creșterea unor limite minime speciale”, se arată în nota de fundamentare.
Astfel, proiectul propune creșterea minimului special prevăzut de lege de la 2 la 4 ani pentru infracțiunea de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuințare a căii ferate, a materialului rulant, precum și a instalațiilor, accesoriilor sau a altor componente ale acestora, respectiv de la 3 la 5 ani pentru sustragerea de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulație sau programat pentru circulație.
„Se reglementează, totodată, aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, instanța de judecată urmând să aplice o pedeapsă și să dispună în mod obligatoriu a interzicerii unuia sau mai multor drepturi dintre cele prevăzute de art.64 din Codul Penal”, potrivit sursei citate.
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a afirmat la 8 februarie că va propune ca reprezentanții firmelor colectoare de fier vechi care achiziționează componente din rețeaua de cale ferată sau nu anunță autoritățile atunci când primesc asemenea oferte de achiziție să răspundă penal.
Anterior, premierul Victor Ponta declarase că Guvernul va dubla limitele minime și maxime ale pedepselor prevăzute în Codul Penal pentru furturile de material rulant CFR și că vor fi luate măsuri suplimentare și pentru paza bunurilor.
Un document oficial prezentat de MEDIAFAX în luna octombrie arăta că CFR nu mai are rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor subtilizate de hoți, care au crescut în ultima perioadă și afectează secții precum București – Constanța, iar durata unei călătorii crește, din cauza verificărilor.
În martie anul trecut, Guvernul a interzis firmelor care lucrează cu deșeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice metale feroviare, precum șina de cale ferată, argumentând că furturile de materiale afectează grav siguranța circulației trenurilor.
Perioada de interdicție este pentru doi ani și poate fi prelungită ulterior prin hotărâre de guvern.
Firmele care încalcă interdicția sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 și 40.000 lei, anularea autorizației de colectare și plata unui „tarif de despăgubire” în valoare egală cu cea a elementelor feroviare sustrase, către compania feroviară afectată.
Ultimele date oficiale, prezentate anul trecut de MEDIAFAX, indică faptul că numărul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rămân neidentificați în majoritatea situațiilor, a crescut de la 562 cazuri în 2007 și 718 cazuri în 2008 la 1.533 cazuri de furt în 2009, valoarea pagubelor majorându-se corespunzător, de la 1,29 milioane lei în 2007 și 4,6 milioane lei în 2008 la peste 10 milioane lei în 2010.
