Ministerul Sănătății comentează studiul IPP lansat ieri, în care se arată că statul cheltuiește anual pentru avorturi de 10 ori mai mult decât pentru anticoncepționale și prezervative, subliniind că, atunci, când vor fi mai mulți bani în sistem, vor fi alocați bani și pentru contracepție.
Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății (MS), în prezent, banii de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și banii MS merg la tratamentul afecțiunilor cronice, precum diabetul, cancerul, bolile de inimă și HIV-SIDA.
„Când vor fi mai mulți bani în sistem, vom aloca și pentru contracepție”, au mai spus sursele citate.
În studiul Institutului pentru Politici Publice (IPP) se menționează că, anual, statul român alocă, în medie, peste cinci milioane de euro pentru avorturile incomplete (avorturi spontane) realizate în unitățile medicale de stat, o sumă de zece ori mai mare decât cea de aproximativ 500.000 euro alocată anual pentru achiziția de mijloace contraceptive (anticoncepționale și prezervative) ce pot preveni situațiile de întreruperi de sarcini nedorite.
România ocupă un îngrijorător loc 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul întreruperilor de sarcini nedorite pe an, fiind pe poziția a 6-a la nivel global, cu un număr total al întreruperilor de aproximativ 100.000 – 128.000 pe an, subliniază, în același context, cei de la IPP.
Cifra totală, aferentă anului 2011, este în descreștere față de 1990, când s-au înregistrat cifre record la numărul întreruperilor de sarcină, dar suficient de îngrijorătoare, statul român având așadar o serioasă provocare căreia însă, consideră IPP, la acest moment nu-i răspunde corespunzător.
Potrivit aceluiași studiu, între 350 și 400 dintr-un total de peste cinci milioane de femei fertile recurg la întrerupere de sarcină, zilnic, în România, fiecare trebuind să plătească ginecologului, neoficial, aproximativ 450 lei pentru o astfel de intervenție.
