MS a lansat spre dezbatere publică proiectul privind fortifierea făinii

Ministerul Sănătății (MS) a lansat spre dezbatere publică, până pe 29 martie, proiectul Hotărârii de Guvern privind fortifierea obligatorie a făinii de grâu cu fier și acid folic în scopul prevenirii anemiei.
În 30 ianuarie, MS a propus fortifierea făinii cu fier și acid folic pentru reducerea anemiei – afecțiune care provoacă anual peste 11.000 de decese premature datorate defectelor de tub neural și al cardiopatiilor -, după modelul de prevenire a gușei endemice prin iodarea sării.
Proiectul de Hotărâre de Guvern, elaborat de Ministerul Sănătății și supus dezbaterii publice pe site-ul instituției, reglementează condițiile referitoare la fortifierea universală cu fier și acid folic a făinii destinată consumului uman pe piața internă, în scopul prevenirii tulburărilor prin deficit de fier și acid folic.
În susținerea acestui proiect normatriv, MS arată că urmărește îmbunătățirea stării de sănătate a populației, prin îmbunătățirea imunității generale și a rezistenței la infecții, prin scăderea morbidității și a mortalității la copii și femeile gravide, a ratei deficitelor congenitale de tub neural și a cardiopatiilor ischemice. Totodată, MS susține că urmărește asigurarea unei mai bune dezvoltări fizice a copiilor și scăderea costurilor pentru programe de suplimentare cu fier la grupuri populaționale mari, care prezintă o incidență crescută a anemiei.
În România, anemia prin deficit de fier și de acid folic duc la o scădere a productivității muncii cu pierderi estimate la 265 milioane de dolari pe an, creșteri în costul îngrijirilor de sănătate cu 45 de milioane de dolari anual și peste 11.000 de decese premature din cauza defectelor de tub neural și al cardiopatiilor, potrivit Ministerului Sănătății.
Anemia, definită ca o scădere a concentrației de hemoglobină sub un anumit nivel, este o problemă de sănătate publică larg răspândită, cu consecințe majore asupra sănătății umane și a dezvoltării economice și sociale. Deși estimările privind prevalența anemiei variază într-un spectru larg și datele concrete deseori lipsesc, este acceptat și asumat faptul că în multe zone, într-o proporție semnificativă, femeile însărcinate și copiii sunt anemici.
Deși anemia a fost recunoscută ca o problemă de sănătate publică de mulți ani, au fost înregistrate foarte puține progrese și prevalența globală a anemiei rămâne inacceptabil de mare
– Există riscul de a expune populația care nu suferă de anemie unui aport suplimentar de fier, dovedit ca fiind nociv
La câteva zile de la supunerea proiectului spre dezbatere publică, au apărut și criticile.
Acestea se referă la insuficienta mediatizare a dezbaterii proiectului de HG, ținând cont de implicațiile majore asupra sănătății publice și la elaborarea proiectului fără consultarea unui grup extins de specialiști români, medici practicieni de renume, reprezentanți ai unor instituții românești de prestigiu, cu specific nutrițional. Criticii susțin că o dezbatere publică amplă este absolut necesară, pentru că este o problemă de interes național.
O altă nemulțumire a fost legată de timpul insuficient de dezbatere, respectiv o lună (termenul legal-n.r.), în condițiile în care, în alte țări, astfel de dezbateri publice și discuții s-au purtat pe perioade de cel puțin un an.
Este criticată, de asemenea, obligativitatea acestei măsuri, deși, în țările Uniunii Europene este preferată fortifierea voluntară a unor produse, cu etichetarea acestora în consecință. Totodată, se invocă faptul că pe plan internațional, nu au fost clarificate controversele legate de corelația dintre supradozarea de acid folic și favorizarea dezvoltării celulelor canceroase.
Alte aspecte negative semnalate sunt legate de nota de fundamentare care nu prezintă date concrete legate de raportul dintre decesele datorate anemiei (sau deficienței de acid folic) față de numărul total al deceselor, al deceselor în rândul nou-născuților și care nu precizează dacă a fost efectuat vreun studiu pentru a vedea care sunt obiceiurile nutriționale specifice, pe grupuri de persoane în funcție de vârstă, ocupație, sex, regiune, tudiu absolut indispensabil în evidențierea carențelor nutriționale existente și la stabilirea cantităților necesare de suplimente nutritive, pe grupuri de persoane, în funcție de diverse criterii.
Criticile se referă și la riscul de a expune restul populației, care nu suferă de anemie, unui aport suplimentar de fier, dovedit ca fiind nociv (în cazul hemocromatozelor, hepatitei C, talasemiei etc.) și neindicat în cazul persoanelor supraponderale și obeze (care reprezintă mai mult de jumătate din populația adultă), precum și la riscul mascării deficitului de vitamina B12 la persoanele în vârstă (deficit care poate duce la demență senilă), ca urmare a excesului de acid folic. nemulțumirea este legată de faptul că posibila ameliorare a stării de sănătate a unor persoane se face cu riscul degradării altora.