Mozaicul artistic parietal de la ROMUPS a fost demolat

– Suceava devine al doilea oraș al Bucovinei în care un mozaic monumental este transformat în moloz
– Intenția de salvare a acestei lucrări nu a avut sorți de izbândă
– Rămâne de văzut dacă maestrul Traian Brădean își va reclama, în calitate de autor, drepturile potrivit legii, cu pretenția de daune pentru distrugerea lucrării
Ceea ce anunțam în cotidianul nostru de ieri ca fiind o potențială „demolare penală” s-a înfăptuit. Mozaicul artistic parietal, care decora zidul exterior al halei principale a fostei Întreprinderi de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS), ulterior ROMUPS Suceava, lucrare realizată de artiștii plastici Traian Brădean și Iacob Lazăr, a căzut sub lama buldozerului. Suceava intră astfel în istoria contemporană ca cel de-al doilea oraș al Bucovinei (după Gura Humorului) în care un mozaic monumental este transformat în moloz.
Firma SC ROBDENIS SRL, contractată de SC IMOTUR SRL Suceava să demoleze toate activele construite ale fostei întreprinderi socialiste, care a fost cândva fala Sucevei, (falimentată, bineînțeles, în democrația noastră originală), s-a achitat de sarcina de a preda terenul „curățat” la „cota zero”.
Deși secretarul general al Ministerului Culturii și Cultelor (MCC), Virgil Ștefan Nițulescu, a atenționat cu o lună în urmă că „distrugerea acestei lucrări reprezintă o infracțiune și se pedepsește cu închisoarea”, nimic nu i-a împiedicat pe proprietari să radă toate construcțiile existente în perimetrul respectiv, inclusiv hala pe peretele căreia se afla unul dintre cele mai mari mozaicuri artistice din România.
Intenția de salvare a acestei lucrări nu a avut sorți de izbândă. Soluția propusă de directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, nu a găsit susținere la autoritățile locale și județene.
Mozaicul, intitulat „Cântare omului și muncii”, a fost proiectat inițial pentru a decora stația de metrou din Piața Unirii din capitală, dar, până la urmă, pentru că s-ar fi încărcat prea mult costurile construcției și amenajării metroului, a fost realizat și adus la Suceava, unde s-a construit special un zid pentru amplasarea lui. Dincolo de titlu, care, în „epoca de aur”, trebuia să rezoneze cu cerințele partidului (altfel lucrările plastice nu aveau șanse de finanțare), scenele pe care le prezenta mozaicul ilustrau teme cu valoare universală (pacea, maternitatea) sau cu specific tradițional românesc (păstori, buciumași, personaje îmbrăcate în costume populare).
Indiferent însă de tematică și de motivele ilustrate, vorbim despre creația unor artiști plastici care-i conferă lucrării statutul de operă de artă. Secretarul general al MCC, Virgil Ștefan Nițulescu, sublinia faptul că este vorba de „o lucrare parietală care are statutul juridic de monument de for public și, ca atare, trebuie protejată”. Nefiind însă inventariată și neexistând un document care să dovedească faptul că se afla în posesia explicită (ca operă de artă) a unui proprietar, lucrarea avea ca unică „umbrelă de protecție” respectarea Legii 8/1996, care vizează dreptul de autor și drepturile conexe.
Rămâne de văzut dacă, în calitate de autor, maestrul Traian Brădean, ajuns la vârstă octogenară (ale cărui lucrări de pictură – de dimensiuni mici în comparație cu uriașul mozaic de la Suceava – au în galeriile de artă din capitală prețuri cuprinse între 16 și 22.000 de euro) își va reclama drepturile potrivit legii, inclusiv cu pretenția de daune pentru distrugerea lucrării.