Sâmbătă sunt Moșii de vară, sărbătoare dedicată pomenirii morților. Duminică sărbătorim Pogorârea Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului.
La 50 de zile după Paști se sărbătorește minunea Pogorârii Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a dat putere divină, spre convertirea tuturor oamenilor. Sărbătoarea populară care se celebrează în aceeași zi cu Cincizecimea este dedicată îndeosebi spiritelor morților, dar este și prilej al unor tradiții ce se pierd în negura timpurilor.
Această minunată întâmplare este relatată de Noul Testament astfel: “Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grai. Și erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbați cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Și iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulțimea și s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa“ (Fapte 2, 1-6).
Nimfele aerului
Sfinții Părinți spun că Duhul este Vistierul bunătăților și Mângâietorul tuturor inimilor. Toate bisericile sunt casele Duhului Sfânt, toate slujbele bisericești sunt lucrările Duhului Sfânt, de aceea fără Duhul Sfânt nu sunt nici Biserica, nici preoții, nici predica, nici slujba, nici tainele.
Rusaliile reprezintă sărbătoarea populară care se celebrează în aceeași zi cu Cincizecimea, fiind dedicată îndeosebi spiritelor morților. Creștinii prăznuiesc Rusaliile timp de trei zile (în Moldova sau Transilvania), șapte zile (Muntenia și Oltenia) sau opt zile (în Banat). În mitologia romanească, Rusaliile – cuvânt provenit din latinescul “rosalia“ (sărbătoarea trandafirilor) – sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. În “Description Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea Ielele “nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“. Nu se cunoaște originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbătoarea creștină postpascală a Cincizecimii și devenită Duminica Rusaliilor.
Aviz păcătoșilor
Tradiția spune că cei care păcătuiesc și nu respectă zilele de Rusalii sunt pedepsiți de iele, care le iau mințile sau îi pocesc, leacul pentru bolile lăsate de Rusalii fiind pelinul uscat pus sub pernă. Nu este indicat să dormi în noaptea de Rusalii afară, să mergi la fântână sau la răspântii. În această zi se duc la biserică crengi de tei și frunze de nuc. După ce sunt sfințite, acestea se pun la streșinile caselor sau la icoane. Se spune că frunzele și florile de tei sfințite în ziua de Rusalii vindecă surzenia.
Un obicei unic în țară adună, de Rusalii, în localitatea clujeană Batin, sute de turiști. Numele obiceiului este “împănatul boului“ și constă într-o procesiune care se desfășoară pe ulițele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori. În fața parohiei, preotul satului îl sfințește, apoi dă de băut participanților. Boul este, la un moment dat, eliberat și, conform tradiției, o fecioară “îl stăpânește“, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, în încurajările asistenței. Potrivit datinii, fata se va mărita într-un an.
Sătenii de pe Valea Gurghiului (județul Mureș) sărbătoresc în fiecare an, după Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor“. Conform tradiției, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sănătoase și mai frumoase.
Sâmbătă sunt Moșii de Vară, când se crede că sufletele morților se întorc supărate în țărână
Înainte de Duminica Rusaliilor sunt Moșii de Vara, sărbătoare populară cu dată mobilă, dedicată pomenirii morților. La Moșii de vara se crede că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în joia din Săptămâna Patimilor și se plimbă nestingherite printre cei vii, se întorc supărate la locașurile lor subpământene. Pentru a fi îmbunate li se dau de pomană vase de lut, pline cu primele cireșe – sau alte fructe, după posibilități, apă, vin, lapte, mâncare gătită, pâine, flori, alături de o cană cu vin și lumânări aprinse. Aceste pomeni, făcute după un anumit ritual, se numesc Moși.
În unele zone ale Moldovei, împărțirea vaselor se continuă în prima și a doua zi de Rusalii. Sâmbătă, în toate locașurile de cult se oficiază slujbe de pomenire a morților.
Comoara darurilor bune
După pogorârea Sa asupra Apostolilor, Sfântul Duh a rămas pentru totdeauna prezent, viu și activ în Biserica creștină. Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credincioșii le primesc de la Dumnezeu: viața, sănătatea, puterea de muncă, sfințenia și virtutea. În fiecare an, cei adunați în biserici de Rusalii așteaptă toate acestea. Duhul ne învață adevărul și ne călăuzește pașii și voința spre tot ceea ce este bun și plăcut lui Dumnezeu. Biserica spune că toți creștinii primesc darul Sfântului Duh îndată după botez. Astfel, devin purtători de Duh, iar lor trupul lor devine – cum spunea Sfântul Pavel – “templul Sfântului Duh“ (I Cor. 6, 19).
Nașterea Bisericii creștine
Praznicul Rusaliilor este de o covârșitoare însemnătate, deoarece în ziua Pogorârii Sfântului Duh, Petru – cel mai în vârstă dintre Apostoli – a ținut o înflăcărată cuvântare, în urma căreia s-au convertit la credința creștină 3.000 de suflete ce au alcătuit prima Biserică creștină la Ierusalim, numită și Maica tuturor Bisericilor. De aceea, Duminica Rusaliilor este socotită ziua nașterii Bisericii creștine. (Sursa: www.jurnalul.ro)
