MOS CRĂCIUN VINE CU TRENUL

Ne facem datoria și, ca în fiecare decembrie, comentăm noul „Mers al trenurilor” – că nimeni altcineva nu ia vreodată în discuție cartea cu cel mai mare tiraj din România! „Mersul trenurilor” figurează, în percepția generală, ca fiind imuabil, inatacabil, absolut de necontestat. Este un soi de dat de sărbători, ce urmează a fi acceptat unanim, singurul comentariu posibil fiind „asta e!” Ia hai să-ncercăm a-l lua la bani mărunți, deși eventualele observații rămîn, vorba mioritică, „așa cum am vorbit în tren”! Totul, în tabelele orare, e bătut în cuie: orice și oricînd poate fi trecut prin sita îndoielii, nu și modul de stabilire a circulației trenurilor! O primă observație: dacă ne așteptam la „retrageri pe poziții dinainte stabilite”, adică la o diminuare a densității trenurilor de călători, conformă cu deplasarea reală a interesului general către voiajurile rutiere, iată că noul „Mers” refuză să dea înapoi, menținînd marea majoritate a garniturilor pe vechile trasee și cu știutele orarii. Este, dacă vreți, un act de curaj, ce nu ține seama de faptul (evident și el) că o mulțime de garnituri circulă, cronic, pe trei sferturi goale. Și-or fi făcut ceferiștii socotelile lor, nu poate fi vorba de o simplă chestiune de orgoliu și bravadă. Odată cu noul „Mers”, s-au reparat cîteva nedreptăți (Vîlcea are, în sfîrșit, un tren direct către București, Tulcea s-a împroprietărit, acum, cu două, timpii de mers s-au mai redus pe ici, pe colo), rămînînd, însă, și niscaiva ciudățenii. La Piatra Neamț se poate ajunge, din Capitală, doar cu (ambele) trenuri de seară și nici unul de dimineață, inter-județenele din Moldova poartă fatidicele semne „circulă cu ordin special”, ori „nu circulă pe timpul lucrărilor la linie”, continuă să absenteze, chiar și în sezon, trenurile directe din județele țării către litoral – de la Cluj, mai repede ajungi la Balaton decît la Constanța – vechile răni ale terasamentelor supurează și acum, după ani și ani, între Galați și Bîrlad etc. sectoare principale de cale, cum ar fi Tecuci-Făurei, sunt încă parcurse cu viteza melcului și așa mai departe. Păguboasă ni se pare, în partea noastră de țară, și mutarea IC-ului Iași-București pe la Suraia, ceea ce prelungește timpul de mers cu mai bine de o oră (exact trenul cel mai folosit de ieșeni!), ca și fragmentarea unor parcursuri, care duce la pierdere de timp și la trambalări ale bagajelor dintr-o garnitură în alta (Iași-Putna ș.a.) În mare însă, noul „Mers” validează vechile orare. Într-un singur domeniu, și acela esențial, CFR-ul a dat, vitejește, înapoi: privatizarea. Multe s-au privatizat în România, și mai mărunte, și mai mascate, numai căile ferate au rămas într-un stand-by presărat cu eșecuri. Un prim semnal l-au dat, încă de anul trecut, noii proprietari ai secției Floreni-Dornișoara, care, repede, s-au lăsat păgubași, retrocedînd linia CFR-ului. În trecutul „Mers” era înșirată o lungă listă a secțiilor oferite generos spre privatizare. Multe erau iluzorii (Turda-Abrud, Sovata-Tg. Mureș, Fundul Moldovei-Pojorîta etc. etc.) fiind, de fapt, desființate de mult și în totală paragină. Cu siguranță că nimeni n-ar fi fost tentat să preia în exploatare linii secundare de la care dispăruseră de mult pînă și… șinele. Figurau însă, acolo, și secții viabile, precum Dolhasca-Fălticeni, Crasna-Huși, Alexandria-Zimnicea ș.m.a. S-au aflat amatori care să preia sectorul de cale Ilva Mică-Rodna Veche, care nici nu mai figura, în vechea ediție, pe harta liniilor românești. Acum, îl găsim din nou în sistemul CFR, semn că și acest unic cal breaz n-a izbutit să tragă în ham cu căpăstru privat. De ce în alte țări se poate, și la noi, nicidecum? O fi, poate, vorba despre costuri și chirii exagerate pretinse de CFR? De lipsa personalului instruit la firmele concesionare? Nu mai vin subvențiile din sistemul de stat? Cum-necum, cînd țara întreagă se privatizează, CFR dă înapoi. Poate-i chiar (deocamdată) mai bine: în actualul stadiu al disciplinei muncii în România, mă tem că-i prematur să se încredințeze viețile călătorilor unor întreprinzători lipsiți de experiență în domeniu și, adeseori, improvizați.