Viața la oraș se dovedește a fi mult prea stresantă și obositoare pentru locuitorii unui cămin de liceu, ocupat între timp de persoane care figurează drept cazuri sociale, deși, în cazul unora, există serioase semne de întrebare.
Prea obosiți ca să mai coboare scările și să facă câțiva pași până la ghena de gunoi amplasată la vreo 10 metri distanță, mulți dintre locatari îl aruncă direct pe geam, pe spațiul verde din jurul blocului.
Problema e că respectivii nu trăiesc în pustietate, undeva unde să le miroase doar lor la geam gunoaiele menajere intrate în descompunere, ci în incinta Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară și în imediata apropiere a sute de locuințe din cartierul George Enescu.
„Covorul” de gunoi așternut în jurul căminului care adăpostea pe vremuri elevi veniți aici la studii poate fi „admirat” zi de zi de locuitorii blocurilor din jur, care, exasperați că lângă ei se formează pe zi ce trece o nouă groapă de deșeuri, ne-au semnalat situația, trimițând poze făcute de la geamul locuințelor lor, sugestiv intitulate „Au ieșit ghioceii la Suceava”.
Resturi de mâncare și enorm de multe sticle de băutură
Coji de cartofi, resturi de mâncare, o mulțime de conserve, ambalaje, haine, pungi cu gunoi, aruncate din pur interes științific, pentru a testa teoria gravitațională a lui Newton, cutii de balsam de rufe, chiar și covoare, pe care probabil le-au încercat să vadă de sunt zburătoare, toate au luat calea geamului, mai ceva ca la ghenele de gunoi din blocurile turn.
Cele mai multe gunoaie aruncate de la geamul locuințelor din căminul social sunt însă sticlele de băutură, de toate culorile și de toate sortimentele, printre care se amestecă, ceva mai „timide”, pachetele de țigări. Nu de alea duhnitoare, luate de la ruși, ci țigări fine, de marcă, pentru oameni care se respectă.
Și asta e doar ce s-a strâns acolo în ultimele săptămâni, pentru că la finele anului trecut s-au mai strâns din gunoaiele aruncate de ei, nu doar de către femeile de serviciu ale liceului, ci și de către elevi.
Unii cu munca, alții cu distracția.
Antene de satelit pentru televizoare HD și mașină la scară
Să fii caz social a devenit pentru unii o meserie sau chiar un stil de viață, care se dovedește a fi mult mai profitabil decât al „prostimii” care merge la muncă de dimineața până târziu în noapte, plătește taxe, impozite, cheltuieli de întreținere și ține „în spate” milioane de asistați social.
Teoretic, fiecare din chiriașii camerelor căminului C2 de la Colegiul de Industrie Alimentară ar trebui să achite nu doar chiria lunară, ci și cheltuielile de întreținere – apă, canal, căldură, electricitate. Practic, căminul nu este contorizat, pentru ce se consumă acolo se face doar un calcul estimativ, plus că nimeni nu mai știe câți oameni locuiesc efectiv acolo. În unele camere stau câte 5-6 oameni, în altele câte 2-3, în unele nu stă nimeni, pentru că locatarii sunt plecați în străinătate. La muncă, probabil.
De plătit pentru ceea ce se consumă plătesc doar două sau trei familii, care s-au dovedit a fi serioase și chiar deranjate de cei alături de care trebuie să locuiască.
Factura finală, a consumului de utilități a unității de învățământ din care face parte și acest cămin, este plătită tot de suceveni, de la bugetul local.
„Când au văzut că unii nu plătesc și nu pățesc nimic, ceilalți au început să facă la fel ca ei. Datoriile de acolo sunt deja istorice”, a declarat directorul Colegiului de Industrie Alimentară, Tatiana Hladiuc.
O parte din chiriași au fost acționați în judecată pentru datorii de sute de milioane de lei vechi, bani pe care nu îi poate recupera nimeni de la ei.
În schimb, se găsesc bani pentru abonamente la telefoane mobile, pentru televizoare LCD și pentru televiziune prin satelit.
„Lighenele” de recepție a posturilor TV nu lipsesc de la nici o cameră, unii chiar au și modele noi, apărute special pentru cei care vor să beneficieze de cât mai multe canale transmise HD.
Mai mult, unii dintre ei au și mașini parcate la scară, nu doar modele autohtone, ci și străine.
Nu de puține ori conducerea unității de învățământ a avut scandal din partea unora dintre locatari din cauză pentru că nu a permis accesul taxiurilor în incinta școlii, iar ei au trebuit să își care cumpărăturile în șacose, de la poartă până la cămin, adică câțiva zeci de metri.
Biblioteca dintre gunoaie
În ciuda eforturilor conducerii școlii de a limita cât mai mult interacțiunea elevilor cu „cazurile sociale” care au invadat unitatea de învățământ, acest lucru este deocamdată imposibil. Chiar de i-au mutat pe toți într-un singur cămin (anterior erau cazați și în C1, printre elevi), la parterul căminului C2 a rămas încă biblioteca școlii, una exemplar întreținută și aranjată.
Peste 600 de elevi merg acolo să împrumute cărți acasă, ori să le citească la sala de lectură, iar de fiecare dată, au de trecut pe lângă munții de gunoaie aruncate de la ferestre de chiriașii municipalității. Nu degeaba Tudor Arghezi a scris „Flori de mucigai”. La noi, cultura se face printre gunoaie.
