Monumentul lui Ștefan cel Mare, din fața Catedralei Nașterea Maicii Domnului din Gura Humorului, realizat de sculptorul sucevean Mircea Dăneasă, va fi inaugurat în luna septembrie.
Primarul Marius Ursaciuc și-ar fi dorit ca monumentul să fie inaugurat pe 8 septembrie, la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului
Primarul Marius Ursaciuc și-ar fi dorit ca monumentul să fie inaugurat în ziua de 8 septembrie, la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (Sf. Maria Mică), prima mare sărbătoare din anul nou bisericesc (care începe la data de 1 septembrie), când este programat și evenimentul sfințirii catedralei humorene.
Cu două săptămâni în urmă, când comisia de recepție a vizionat lucrarea modelată în lut la scara 1/1, s-au formulat câteva observații, care au impus o serie de modificări ale monumentului, modificări care au împins însă termenul de finalizare dincolo de această dată.
Observațiile au vizat conformația bustului, îmbrăcămintea voievodului și coroana, care nu era specifică domnitorilor autohtoni, ci semăna mai mult cu cea a principilor occidentali.
Sculptorul Mircea Dăneasă a modificat lucrarea după dorința comanditarului
Sculptorul Mircea Dăneasă a rezolvat aceste solicitări modificând lucrarea după dorința comanditarului, „estompând – așa cum a spus el – formele prea puternice, menite să-i confere expresivitate statuii atunci când este privită de la distanță”.
Și îmbrăcămintea „prea cambrată, care sugerează mai mult o platoșă decât niște straie de rugăciune”, așa cum au spus membrii comisiei, a fost remodelată, lucru care a necesitat și o reconfigurare a armăturii.
Dar cea mai importantă modificare constă în renunțarea la sabie, pe care voievodul, în conceptul inițial al statuii, o ținea cu mâna dreaptă, ca pe o cruce.
„Dacă n-ar fi această sabie – a spus atunci primarul Marius Ursaciuc – cred că statuia ar fi unică”.
Și, într-adevăr, renunțarea la sabie face ca monumentul care va fi amplasat la Gura Humorului să-l reprezinte pe Ștefan cel Mare în ipostaza de ctitor de biserici și sfânt al creștinătății ortodoxe.
Toate problemele care vizau rezolvarea artistică și expresivitatea lucrării au fost rezolvate
Mircea Dăneasă, care a început deja realizarea matrițelor (negativelor) după care se va face turnarea (transpunerea) lucrării în rășină polimerică armată cu fibră de sticlă, spune că toate problemele care vizau rezolvarea artistică și expresivitatea lucrării au fost rezolvate, deși căldura toridă din prima jumătate a lunii a îngreunat remodelarea.
Timpul a fost consumat de artist și cu „multă muncă necalificată – așa cum spune el – care consumă totodată și energia necesară creației”.
Uscarea rapidă din caza caniculei a straturilor de argilă producea mereu crăpături și dislocări ale volumelor modelate, iar pentru menținerea lucrării din lut aceasta trebuia permanent stropită cu apă și învelită cu pânză udă și folie de polietilenă.
Mircea Dăneasă și-a propus să realizeze o lucrare monumentală care să iasă de sub amprenta conjuncturalului
Sculptorul Mircea Dăneasă și-a propus să realizeze o lucrare monumentală care să iasă de sub amprenta conjuncturalului, sanctificarea voievodului moldav impunând o nouă viziune, cea de principe european apărător al creștinătății.
Lucrarea monumentală, care-l înfățișează pe Ștefan cel Mare stând în picioare, îmbrăcat cu o mantie care subliniază ideea verticalității (sugerând o coloană sau un trunchi viguros de arbore), are cinci metri înălțime, la care se va mai adăuga și soclul, înalt de aproximativ un metru și jumătate.
Voievodul este reprezentat cu brațul drept îndoit la piept, susținând pe brațul stâng macheta unei biserici, ca în tablourile votive.