OJEVO
Foto 1
Monumentul Eroilor Desrobitori. Înjudețul Hotin se aflau 874 morminte de eroi răspândite în 18 localități. Aceste morminte erau amplasate după cum urmează: 87 morminte în or. Hotin și 114 morminte în împrejurimi și 509 morminte în localitatea Oieni și 164 morminte în împrejurimi.
Cimitirul eroilor de la Oieni și monumentul de piatră (similar cu cel din s. Târnova, jud. Soroca) au fost edificate pe baza aprobării Mareșalului Ion Antonescu, comunicată Așezământului Național Regina Maria cu Ordinul nr. 2691 din 3 martie 1942 al Președinției Consiliului de Miniștri.
Până în anul 1942, statul român, prin Așezământul Național Regina Maria, a reamenajat Cimitirul Eroilor români de la Ojevo. Limitele necropolei de război au fost marcate prin ziduri din piatră. Toate crucile din lemn au fost înlocuite cu însemne de căpătâi din piatră, în cimitir fiind centralizați, în morminte individuale și în gropi comune, 513 militari români din Batalioanele 17, 18 și 19 Vânători de Munte.
Cimitirul eroilor români de la Ojevo se păstrează și în prezent la forma inițială, grație comunității de români din zona Ojevo, care a aplicat pe însemnele de căpătâi straturi succesive de var pentru a nu se putea citi inscripțiile, în contextul în care, după anul 1945, autoritățile sovietice au desființat în mod voluntar cimitirele eroilor români care nu au fost distruse, începând cu anul 1943, de armata sovietică.
PĂȘCĂUȚI
Foto 2
Monumentul Eroilor. La 6 iunie 1937 a fost inaugurat monumentul eroilor din Pășcăuți. Acesta a fost ridicat la inițiativa Căminului Cultural Lumina din Pășcăuți, fiind turnat în beton armat prin străduința preotului Nicula Grimalschi. Monumentul a costat 7000 lei, dintre care 3929 lei au fost alocați de Cămin. Construcția era impunătoare și purta o cruce, o icoană a Sfântului Gheorghe și o candelă.
Slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu protopopul Diomid Levițchi. Cu acest prilej, părintele Diomid a scris în cartea de aur a Căminului următoarele: în amintirea sfințirei monumentului eroilor, ridicat cu stăruința vrednicului președinte al Căminului Cultural „Lumina” din Pășcăuți – preot Nicolae Grimalschi – care a avut la 06 iulie 1937, în curtea bisericii din Pășcăuți, dorim din tot sufletul prosperitate și înflorire acestui așezământ și dăm binecuvântarea noastră tuturor ostenitorilor care vor lucra pentru întărirea și consolidarea națională, morală și religioasă a neamului nostru românesc din acest colț de țară.
PERERÂTA
Foto 3
Monumentul Eroilor Reîntregitori. În ședința CSMP din 22.06.1939 s-a luat în discuție proiectul Crucei din Comuna Pererita, Județul Hotin, înaintat cu raportul No. 10 din 3 iunie a.c., a Căminului Cultural „Deșteptarea” din localitate. În urma examinării actelor, Comisia a stabilit că planul este inestetic și nedesenat la scară. Proiectul a fost respins, iar Comisia recomanda Comitetului de inițiativă să se adreseze unui arhitect din regiune spre a-i cere un proiect întocmit proporțional și cu măsurile înscrise, întrucât în regiune se găsește piatră de calitate și se poate realiza o lucrare frumoasă.
La 16 iulie 1939, membrii Căminului au examinat motivele pentru care s-a respins proiectul construcției, precum și cerința de a se întocmi un plan conform dispozițiilor Regulamentului nr. 293 din 16 decembrie 1938, însă reieșind din faptul că în noiembrie 1938 fusese deja comandată Crucea Eroilor, cheltuindu-se totodată 2600 lei, s-a decis ca, după ce crucifixul va fi adus în cimitirul parohial, să se intervină pe lângă Regiunea Tehnică – Lipcani, pentru a se întocmi planul exact de pe ea și al transmite spre aprobare prin Regionala Suceava. Sfințirea crucii era preconizată pentru 29 august 1939.
Grupul de inițiativă a prezentat la 22 septembrie 1939 planul solicitat, dar și de această dată proiectul a fost respins ca inestetic. Concomitent, Comisia a decis să întocmească, în mod gratuit, un proiect de monument pentru această localitate. În acest scop, Căminul Cultural a fost obligat să comunice Ministerului ce fonduri are pentru construirea Monumentului, spre a se ști în limitele cărei sume să fie alcătuit proiectul și să trimită în dublu exemplar planul locului destinat pentru crucifixului, și să arate ce materiale are la dispoziție, spre a se ști cum trebuie gândit monumentul.
La 30 noiembrie 1939 Comisia a reluat examinarea chestiunii privind Crucea Eroilor stabilind că acesta a fost construit între timp, fără aprobarea Ministerului, iar alte fonduri nu s-ar mai putea aduna în localitate. Deși Căminul a solicitat aprobarea repetată a proiectului, invocând faptul că schița a fost întocmită înainte de promulgarea Regulamentului nr. 293, Comisia nu a fost în imposibilitate de a-l admite ca monument de for public. Totuși, luând în considerație doleanțele localnicilor, cheltuielile făcute și intențiile frumoase, CSMP a permis instalarea crucifixului în cimitirul comunei, într-un loc separat unde s-ar putea oficia și serviciul divin pentru eroi,fără al admite ca monument de for public.
Edificarea monumentului a costat 2600 lei, acesta fiind finisat în august 1939. Crucifixul a fost sculptat în piatră, iar pe spate erau săpate inscripțiile scrise pe schiță. Crucea a fost vopsită în lac negru și literele în culoare aurie, fiind așezată în cimitirul nou, pentru a fi admirată de locuitorii satului și de trecători.
Troița Eroilor Dezrobitori. În centrul comunei Pererîta, se păstrează un crucifix din beton și metal edificat în memoria eroilor români căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei din vara anului 1941. Nișele de la baza monumentului au rămas fără plăcile care odinioară evocau numele eroilor căzuți în luptă. Acest monument este asemănător într-o anumită măsură cu cel ridicat în cinstea eroilor dezrobitori în satul Mândâc, județul Soroca.
RESTEA-OTACI
TroițaEroilor. La ședința din 31 mai 1942, membrii Căminului Cultural Regina Maria și-au asumat angajamentul de a edifica o troiță din lemn în cinstea eroilor căzuți în războiul sfânt, crucifix ce avea să fie amplasat în fața școlii din sat. Dintre membrii Căminului care s-au preocupat de această inițiativă amintim pe agricultorul Griceaniuc Iacob, Râbac Vasile, Malanciuc Theodor, Iațâșin Andrei, Griceaniuc Miron, Griceaniuc Grigore, directorul Căminului Mironică Ioan, preotul Ostapov Ioan, notarul Tomuță Valeriu, învățătorul Măru Ioan, șeful de post Bădoi Florea ș.a. Nu cunoaștem, însă, dacă această troiță a fost edificată și instalată la locul preconizat.
ROMĂNCĂUȚI
TroițaEroilor. Din fișa statistică a Căminului Cultural Lumina aflăm că, în comună a fost edificată o troiță închinată eroilor căzuți în război. Troița a fost ridicată de membrii Căminului în colaborare cu Primăria Romăncăuți.
SERBICENI
MonumentulEroilor. În 1935, din inițiativa Căminului Cultural Astra, în comuna Serbiceni a fost ridicat un monument închinat eroilor căzuți în primul război mondial. De fapt, la 04 august 1935, membrii Căminului au subscris la propunerea președintelui V. Vacarciuc de a ridica monumentul eroilor comunei, care avea să fie amplasat în toamna aceluiași an în piața din fața școlii și a bisericii. Pentru realizarea acestei opere au donat bani președintele Vasile Vacarciuc, vicepreședintele Malinovschi Eugeniu, casierul Zarghițchi Ilie, membrii Muzică Ștefan, Zabolotnii Pavel, Oleinic Alexe, Macovei Vasile, Lazarenco Petru, Bejan Vasile, Ojevan Petro, Lazarenco Andrei ș.a.
Monumentul avea 4.10m înălțime și 0.53m lățime, iar pentru edificarea sa au fost cheltuiți 2100 lei. Soclul monumentului era din piatră, iar crucea din fier, acesta fiind vopsit în întregime cu negru iar literele cu alb. Pe partea sudică era sculptat un ostaș român cu drapelul în mână, iar partea de răsărit era rezervată pentru lista eroilor. La bază, monumentul avea patru trepte, pe prima fiind fixate patru obuze mari, iar pe următoarea – două obuze mici, toate din lemn, colorate corespunzător.
ȘEBUTINȚI
Monumentul Eroilor. Membrii Căminului Cultural din localitate au reușit să edifice pe parcursul anilor 1936-1937 un monument închinat eroilor căzuți în luptele Primului Război Mondial. Va urma.
Pr. Prof. Mircea BEJENAR
